Țara cu cele mai multe insule din lume

Diverse țări din întreaga lume se pot lăuda că au câte ceva aparte. Cele mai multe lacuri este o distincție aparținând Canadei care are aproximativ 879.000, în timp ce țara cu cei mai mulți copaci este Rusia, unde aproximativ 45% din suprafața uscată este considerată pădure. Cu toate acestea, te-ai întrebat vreodată care este țara cu cele mai multe insule din lume?

Țara care numără cele mai multe insule din lume

Atunci când vine vorba despre numărul de insule, probabil te gândești la Grecia, Indonezia sau alte țări cu deschidere la mare sau ocean. Ei bine, în fruntea clasamentului se află, de fapt, Suedia. Această națiune nord-europeană găzduiește 221.800 de insule în mare parte nelocuite, potrivit Statista, o companie germană care furnizează statistici.

Acest număr include insule mici de 25 de metri pătrați, conform unui studiu din 2005 din revista Geografiska Annaler: Series B, Human Geography. Finlanda, pe locul secund, are aproximativ 188.000 de insule, în timp ce Norvegia, care completează primele trei, este cu mult în urmă, cu aproximativ 55.000, potrivit Statista.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Toate cele trei țări fac parte din regiunea nordică (care include și Islanda și Danemarca). Asta ridică o întrebare interesantă: de ce această parte a lumii are atât de multe insule?

„Se datorează faptului că au un anumit trecut recent, geologic vorbind. În ultimele câteva milioane de ani (~2,6 milioane de ani), clima Pământului a avut o calotă glaciară arctică și epoci periodice de gheață în emisfera nordică. Înainte de asta, nu a existat”, a declarat Karin Sigloch, director de cercetare la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța (CNRS).

Sigloch a explicat că țările nordice au experimentat, relativ recent, creșterea și scăderea ghețarilor peste roca lor la fiecare 41.000 de ani. Epocile glaciare nu sunt doar o perioadă prelungită a unei anumite temperaturi. În cadrul erelor glaciare mari există epoci glaciare mai mici, cunoscute sub numele de „glaciare”, și perioade mai calde, numite „interglaciare”.

Clima joacă un rol foarte important în cadrul acestei statistici

În timpul glaciației cuaternare, o perioadă în curs de desfășurare cu o serie de faze glaciare și interglaciare alternante care au început acum 2,6 milioane de ani, aceste perioade glaciare reci au avut loc la fiecare 41.000 de ani, până în urmă cu aproximativ 800.000 de ani, când au început să apară mai rar, aproximativ la fiecare 100.000 de ani.

O perioadă caldă extinsă numită optimul climatic al holocenului (5.000 î.Hr. până la 3.000 î.Hr. conform unei prelegeri de la Universitatea din Arizona) a făcut ca această gheață să se topească și a ajutat scoarța, acum eliberată de greutatea gheții, să răsară. Acest fenomen, cunoscut sub numele de echilibru izostatic, face ca Arhipelagul Kvarken, singurul sit natural al Patrimoniului Mondial UNESCO din Finlanda, să „crească” ușor în fiecare an. Anual, câștigă aproximativ 1 kilometru pătrat de teren.

În plus, țările nordice au o „topografie surprinzător de înaltă”, deoarece mantaua de sub regiune este foarte caldă, a spus Sigloch. Această combinație de topografie înaltă și acțiunea de curățare a ghețarilor a dus la fiorduri adânci, lăsând „bucăți de roci ieșite peste tot”. În perioadele neglaciare, nivelul global al mării este mult mai ridicat decât în ​​timpul unei ere glaciare.

Logica din spatele acestui lucru este simplă: atunci când ghețarii se topesc, apa lor se varsă în ocean, ridicând nivelul mării. Uneori, efectele sunt drastice. Cu aproximativ 20.000 de ani în urmă, în timpul ultimului maxim glaciar, care s-a întâmplat în faza finală a epocii pleistocenului (cu 2,6 milioane până la 11.700 de ani), nivelul mării era cu aproximativ 122 de metri sub nivelul actual.

Când cea mai mare parte a gheții s-a topit în cele din urmă, vaste suprafețe de pământ s-au inundat, „cu doar acele puncte înalte aleatorii ieșind ca insule”. Astfel, geologia și clima explică de ce Suedia și vecinii săi au un număr atât de mare de insule.