Când și de ce se merge cu sorcova. Totul despre legendă și semnificații

Sorcova este un dintre cele mai populare tradiții românești de la început de an. Copiii din toate zonele țării așteaptă cu nerăbdare să meargă din casă în casă pentru a aduce veselie și belșug. În continuarea articolului veți legenda și semnificația acestei minunate urări. Haideți să vedem când și de ce se merge cu Sorcova.

Când și de ce se merge cu sorcova

În prima zi a noului an, copiii din România merg cu sorcova din ușă în ușă, pentru a aduce semnul belșugului din anul care tocmai începe. Denumirea acestui obicei provine de la cuvântul din limba bulgară „sorcov”, care înseamnă „verde” sau „fraged” și se referă la ramurile cu muguri care se usucă în timpul sezonului rece.

În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii aduc cu ei la sorcovit crenguțe înmugurite sau sorcove realizate din ramuri în jurul cărora se pun flori, busuioc sau flori confecționate din hârtie. Potrivit tradiției, copiii sunt cei care își fac sorcova cu care vor merge la colindat prin vecini.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

În timpul urării, sorcovele sunt îndreptate către persoanele colindate și au rolul de a transmite vitalitate, tinerețe și belșug acestora. De asemenea, cei mici rostesc și versuri care amplifică atmosfera de sărbătoare. Deși copiii de până la 10 ani sunt cei care merg cu sorcova de obicei, în ultima vreme chiar și adolescenții au preluat acest obicei.

Legenda sorcovei

Conform unei legende legate de acest obicei, Sfântul Vasile i-a cerut lui Dumnezeu să-i de-a și lui o zi, iar Dumnezeu i-a ascultat dorința și i-a dat pria zi din an. Fiind foarte bucuros, Sfântul a legat o crenguță de busuioc la toarta unui clopoțel și a mers la Dumnezeu să-i mulțumească și să-L colinde. Ei bine, în acest fel s-ar fi născut obiceiul de a merge cu sorcova.

Aceasta nu este singura legendă a sorcovei. Se mai spune că, în seara de Anul Nou, Sfântul Vasile stătea supărat la fereastră și scria despre viața sa. În acea seară, Dracii nu-i dădeau pace și îl necăjeau zdrăngănind pe la geam cu un clopot. Atunci, fiind bun la suflet, Sfântul Vasile a binecuvântat ca ziua de Anul Nou să fie una de bucurie, iar oamenii să meargă cu uratul pe la case.

Sorcova nu a fost întotdeauna la fel

În anul 46 Î.Hr., Anul Nou începea pe 1 martie. La vremea respectivă exista obiceiul de a se merge cu colindul din casă în casă, însă cu o ramură de măslin sau de laur. Ulterior, oamenii au început să meargă la colindat cu o crenguță înmugurită de măr. Aceasta se punea într-un vas cu apă în noaptea de Sfântul Andrei, iar până de Sfântul Vasile, mlădița înflorea.

Se credea că acest obicei transmite noroc și sănătate. Așadar, atunci când se umbla cu sorcova, se bătea de trei ori peste umărul celui colindat, pentru a-i aduce sănătate, noroc și bunăstare în anul nou.

Sorcova – Versuri

Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniţi,

Peste vară, primăvară,

Ca un păr, ca un măr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!