Care sunt versurile colindului ”Sorcova”

Alături de Plugușor, Semănat, Jocul caprelor și al urșilor, umblatul cu Sorcova este unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiționale românesti înrădăcinate în cultura poporului nostru.

De unde provine numele de sorcova

Numele de Sorcova provine din cuvântul bulgar “surov” și se traduce prin verde, crud, fraged, o aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.

Al. Ciorănescu, etimolog, istoric, prozator român, eseist care a trăit în exil între 1946- 1949, ne arată că sorcovi vine din bulgarul survakum, iar acesta din survaki. Tot Ciorănescu mai spune că de la sorcovi s-ar trage derivatul sorcovă şi sorcoveală (sorcovi căruia i se adaugă sufixul eală). În această familie lexicală ar mai trebui menţionate şi diminutivele (reg.) sorcoviţă, sorcovişoară, dar şi sorcovire, actul de a sorcovi.

Știri din lume

Andra, apariție BOMBĂ de Paște. Și-a lăsat fanii cu gura căscată

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Însă, pentru Scriban, lingvist român licențiat în filologie și cu un doctorat la Halle (Germania), nu este sigur dacă sorcovi ne vine din bulgară sau s-a format pe teritoriul nostru, de la sorcovă, altfel spus, nu ştim dacă termenul de bază este verbul (aşa cum afirmă Al. Ciorănescu) sau substantivul (bulgăresc survaki, Anul Nou, surovica, „ramură verde”, din surov, surva, verde).

Deși DEX-ul ia în consideraţie sugestia lui Ciorănescu, adoptând-o, „probabil din sorcovi (derivat regresiv)”, ne lipseşte documentarea, motiv pentru care incertitudinea persistă.

Obiceiul umblatului cu sorcova

În România se alegeau crenguţe de măr, păr, cireş, vişin, zarzăr, gutui, prun, care erau puse în apă, la căldură, la înmugurit şi înflorit în ziua de sfântul Andrei sau, în alte părţi, de Moş Niculae.

„În satele din zona deluroasă a Banatului, acolo unde este împărăţia livezilor, la Sfântul Nicolae se luau crenguţe de măr şi cireş care se puneau într-un vas cu apă în casă la fereastră. De Anul Nou acestea înfloresc şi cu ele se merge la sorcovit.”

Peste tot unde obiceiul este viu, sorcovele sunt bogat împodobite, cu panglici, cu beteală, iar florile de hârtie colorată (acestea sunt elemente recente) atenuează atingerea.

În Bucovina, sorcovele aveau în vârf un clopoţel care „ţinea isonul”.

La Anul Nou, copiii erau primiți în casă, cu buchete de flori (sorcove), te atingeau cu buchetul, îţi urau toate fericirile, pronunţând urările lor, precum pe “Lerui Doamne”, explicat prin numele împăratului roman Aurelian, care singur a venit din Roma de a onorat ţara noastră cu prezenţa sa, în oraşul Caracal, ce poartă numele lui Antoniu.

După cum am spus, astăzi sorcova este făcută dintr-un băț pe care se împletesc flori din hârtie colorată.

Materialele utilizate sunt o baghetă de aproximativ 30-40 de cm, beteală, panglică colorată, hârtie creponată, sârmă subțire, ață colorată, folie de staniol. Textul Sorcovei variază ușor în functie de regiune.

Sorcova. Cele mai cunoscute variante

Iată câteva forme:

Sorcova. Varianta 1

Sorcova, vesela,
Sa trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primavară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Sorcova. Varianta 2

Să trăiți, să trăiți,
Întru mulți ani fericiți
Și ca pomii să-nfloriți
Și ca ei să-mbătrâniți
Și ca toamna cea bogată;
Fie casa-ndestulată.
Tot cu mesele întinse,
Cu făcliile aprinse,
Să petreceți împreună,
Până-n veci cu voie bună.

Sorcova. Varianta 3

Sorcova
Vesela,
Să trăiți
Să-mbătrâniți,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir
De trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielușele;
Câți bolovani
Atâția cârlani;
Câte cuie sunt pe casă,
Atâția galbeni pe masă.

Sorcova. Varianta 4

Câtă șindrilă pe casă,
Atâția galbeni pe masă;
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n bătătură,
Atâția copii în pătură;
Cât par într-un cojoc,
Atâția copii la foc;
Câtă frunză pe umbrar,
Atâția bani în buzunar!

Sorcova. Varianta 5

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfânta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul si la mulți ani!
Sa trăiți să ne dați bani.

(Sursa: CrestinOrtdodox.ro)