Home » Life & Style » Timp liber » Cea mai bună rețetă pentru pastă de mici. Se pune și puțin amidon

Cea mai bună rețetă pentru pastă de mici. Se pune și puțin amidon

Violeta Badea / 11.04.2021, 12:30
Cea mai bună rețetă pentru pastă de mici. Se pune și puțin amidon

Cea mai bună rețetă pentru pastă de mici. Se pune și puțin amidon. Nu există grătar pe care să nu sfârâie cel puțin un mititel. Veșnic prezent la sărbători, la picnic și la ieșiri în aer liber, micul rămâne în topul prefrințelor tuturor românilor. Deși toată lumea îl mănâncă, puțină lume îl prepară acasă. În acest material vă vom prezenta cea mai bună rețetă pentru pastă de mici.

Cea mai bună rețetă pentru pastă de mici

Mititeii sunt prima alegere atunci când vine vorba de grătar, dar de cele mai multe ori alegem să-i cumpărăm deja preparați din supermarket. În trecut, românii își pregăteau singuri pasta de mici, după o rețetă originală. Pe data de 16 iunie 1920 s-a descoperit tot secretul magic, într-o scrisoare.  Vestea s-a răspândit prin toată țara, în special în Banat și în Muntenia.

Cea mai buna reteta pentru paste de mici
Cea mai buna reteta pentru paste de mici

Ingrediente

  • carne de vită (ceafă sau piept)
  • seu de vită sau de oaie
  • oase de vacă cu maduvă
  • opt grame de piper proaspat pisat mărunt
  • 12 grame de cimbru uscat cât mai proaspăt pisat mărunt
  • patru grame de enibahar pisat mărunt
  • două grame de coriandru pisat mărunt
  • două grame de chimion turcesc pisat mărunt
  • un gram de anis stelat pisat mărunt
  • opt grame de bicarbonat de sodiu
  • o linguriță de zeamă de lămâie
  • o lingură de untdelemn
  • o capățână mare de usturoi aromat și nu din cel iute

Mod de preparare

Carnea de vită se dă prin mașina de tocat, pentru a se mărunți cât mai bine și cât mai uniform. În cazulîn care ați folosit carne foarte slabă,  se va adăuga puțin seu de vită sau de oaie. Între 100 și 150 de grame pentru fiecare kilogram de carne. Apoi, oasele de vacă cu maduvă se fierb până obținem o zeamă care se scade bine.

Într-un vas punem carnea tocată și o frământăm, adăugând bicarbonatul de sodiu stins cu zeamă de lămâie. Apoi, adăugăm treptat jumătate din zeama de la oase și toate celelalte condimente, cu excepția usturoiului. După ce le-am încorporat în compoziție, ținem vasul la rece timp de o zi și o noapte. După această perioadă, adăugăm și restul de zeamă de oase. Apoi, usturoiul îl transformăm în mujdei. Acesta se trece printr-o sită și se adaugă în compoziție. Frământăm bine compoziția și o mai ținem o noapte la rece.

După ce am scos vasul de la rece,carnea trebuie lăasată la temperatura camerei pentru a se dezmorți, iar apoi se formează mititeii, se ung cu untdelemn pe toate părțile și la capete și se lasă la odihnit aproximativ o oră. În final, se pun pe grătar,seung din când în când și se prăjesc până prind o crustă rumenă de jur împrejur. Spor la treabă și poftă bună!

Povestea micilor

Se spune că primul mic a fost mâncat în Centrul Vechi din București, iar apariția acestui preparat a fost o întâmplare fericită. Istoria vorbește despre un bucătar, care prepara cei mai buni cârnați pe grătar din oraș, dar într-o zi a rămas fără mațele necesare și așa a ajuns să pună pe grătar doar carnea. Astfel, a luat naștere primul mic din lume.

Deși vrem să credem că este preparatul nostru, se pare totuși că, la bază, micul este turcesc, iar originea lui este kebabul. De asemenea, alții spun că micii ar avea legătură cu un moment istoric, obținerea independenței în răzbiul ruso-turc din anul 1878.