Ziua Aviației Române. 11 cei mai renumiți aviatori români care au intrat în istorie

În data de 20 iulie este sărbătorită Ziua Aviației Române, iar în această zi, în mai multe orașe ale țării au loc ceremonii militare. Află care au fost pionierii aviației române , dar și care au fost cei mai renumiți aviatori care au rămas în istorie.

20 iulie: Ziua Aviației Române

Site-ul Forțelor Aeriene Române arată că în data de 20 iunie 1874, trei ofițeri români efectuau prima călătorie cu balonul în Capitală. Acest mijloc de transport reprezenta la acea vreme cea mai bună metodă de a obține informații militare, dar și primul pas către aeronautică.

Cu un an în urmă era înființată aerostația militară, fiind prima subunitate aeronautică din istoria Armatei Române. Primul ofițer român specializat în utilizarea baloanelro a fost locotenentul Eugeniu Asachi, în timp ce aviația militară română lua naștere în anul 1910. Primii ofițeri erau brevetați ca piloți în anul 1911, iar în 1912 era pusă baza primei școli de zbor. Trei ani mai târziu era înființat Corpul de Aviație și tot în același ani apărea insigna de aviator român.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Traian Vuia

Traian Vuia a fost cel care reușea imposibilul la Paris. Acesta s-a născut în data de 17 august 1872, în Surducul-Mic, aproape de Lugoj. Încă din copilărie acesta visa să zboare, lasând zmee alături de prietenii săi. În tot acest timp observa curenții de aer și învăța cum să profite de ei pentru a doborî celelalte zmee.

Pleacă în anul 1892 la Budapesta pentru a studia ingineria, însă costurile mari i-au determinat părinții să îl cheme acasă după doar un an de studii, ajungând în Lugoj unde devine secretarul unui avocat. În tot acest timp a urmat cursurile Facultății de Drept din Budapesta, prezentându-se doar la examene.

După ce a reușit să strângă bani, a plecat la Paris să dea viață visului său, acela de a realiza un „automobil zburător”. La vârsta de 30 de ani realizează macheta unui aparat de zbor, după o lungă perioadă de studiu. Aparatul Vuia I zbura pentru prima dată pe 18 martie 1906, la Montesson.

Acesta a parcurs o distanță de 12 metri în aer, la o altitudine de un metru. Ziarele vremii, atât cele din Franța, cât și cele din SUA și Marea Britanie sria despre cel care a zburat cu un aparat mai greu ca aerul, prevăzut cu sisteme de propulsie, decolare și aterizare. Traian Vuia moare în data de 3 septembrie 1950 și este înmormântat în cimitirul Bellu din Capitală.

Aurel Vlaicu

Un alt pionoier al aviației a fost Aurel Vlaicu. Acesta s-a născut în data de 19 noiembrie 1882, lângă Orăștie, în județul Hunedoara. Vlaicu a studiat la Colegiul Reformat al Liceului Calvin din Orăștie, în timp ce bacalaureatul l-a susținut în Sibiu, în anul 1902.

Acesta își continuă studiile la Universitatea din Budapeste și la Ludwig-Maximilian-Universitat Munchen din Germania, reușind să obțină diploma de inginer în anul 1907. După ce a lucra ca inginer la uzinele Opel, se întoarce în localitatea natală unde construiește un planor cu ajutorul căruia efectuează câteva zboruri.

Se mută la București în anul 1909 unde începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Acest aparat de zbor este utilizat pentru prima dată în Oltenia, în anul 1910, fiind pilotat de constructorul și aviatorul român Aurel Vlaicu, care ajunge la o altitudine de 500 de metri.

România devenea astfel cea de-a doua țară a lumii care utiliza aviația în manevre militare. După doar doi ani, Vlaicu construiește cel de-al doilea avion cu ajutorul căruia reușește să câștige cinci premii. Inventatorul moare la data de 13 septembrie 1913 în timp ce încerca să traverseze Carpații cu ajutorul avionului Vlaicu II. Acesta se prăbușește în apropiere de localitatea Câmpina.

Gustav Rotlender si Zaharia

Aviația militară română înregistra în anul 1912 un alt eveniment important la nivel mondial. Astfel, la Constanța erau realizate primele experiențe din lume ale unui aparat de telegrafie fără fir cu ajutorul unui avion al aviației militare române.

Acesta era utilizat pentru legătura aer-pământ și fusese construit de către Gustav Rotlender care colabora cu Zaharia, căpitan al marinei militare române. Încă o dată, în data de 25 august 1929, românii reușeau la Paris să uimească întreaga lume, atunci când a fost experimentată prima cabină catapultabilă de avion, invenție creată de către Anastasie Dragomir.

Radu Stoika

Inginerul Radu Stoika este încă un nume greu al istoriei aviației române. Acesta a realizat primul hidroplan din lume, iar în data de 15 august 1925 efectua primul zbor al acestui aparat cu elice. Tot el este cel care a creat prima autosanie cu elice, dar și alte aparate de zbor.

Henri Coanda

Henri Coandă se năștea în data de 7 iunie 1886 în București și avea să își găsească sfârșitul în 25 noiembrie 1972. Acesta a fost un iginer român, fizician, pionier al aviației și inventatorul motorului cu reacție. Henri Coandă finaliza studiile Liceului Militar din Iași în anul 1903, continuându-și studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.

Un an mai târziu este detașat la un regiment de artilerie de câmp în Germania, ajungâns la Technische Hochschule în Berlin-Charlottenburg. Tehnica aviației era marea sa pasiune, astfel că ajunge să construiască un avion-rachetă în anul 1905 pentru Armata Română.

După ce urmează cursurile universitare în Belgia, la Liege în perioada 1907-1908, acesta se întoarce în România unde este încadrat ca ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Din cauza faptului că disciplina armatei nu este pe placul său, reușește să obțină aprobarea de a o părăsi.

Libertatea câștigată îi oferă șansa de a pleca în Franța unde se înscrie la Școala superioară de aeronautică și construcții, pe care o absolvă în 1910. Primul avion cu propulsie este construit în atelierul lui Joachim Caproni, fiind și primul avion fără elice.

Acest aparat de zbor este denumit Coandă-1910 și este prezentat la Salonul Internațional Aeronautic de la Paris din același an. Tot în 1910, într-o încercare de zbor, pilotul Henri Coandă pierde controlul aparatului de zbor care se lovește de un zid, după care ia foc.

Coandă abandonează experimente din lipsa de interes din partea publicului și cercetătorilor în domeniu ai vremii. După ce lucrează la Uzinele de aviație din Bristol, decide să se întoarcă în Franța unde construiește un avion de recunoaștere, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, dar și multe altele.

Obține un brevet de invenție pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, ceea ce reprezintă astăzi „Efectul Coandă”. Revine în țara natală în anul 1969, devenind director al Institutului de Creație Științifică și Tehnică, iar un an mai târziu, membru al Academiei Române.

Grigore Zamfirescu

Iginerul aeronautic Grigore Zamfirescu este un alt pionier al aviației din România, fiind totodată antreprenor și fondatorul Societății pentru Exploatări Tehnice, ceea ce urma să devină Fabrica de Avioane S.E.T. De-a lungul timpului, în fabrică au fost efectuate reparații sau modificări ale avioanelor.

În anul 1927 realizează prototipul avionului numit Proto-S.E.T. care este întocmit de către iginerii Ștefan Protopopescu, Grigore Zamfirescu și Dumitru Baziliu. Începând cu anul următor, a fost construit avionul biplan S.E.T. 3, dar și alte modele de avioane, sau caroserii aerodinamice.

Ștefan Protopopescu

Ștefan Protopopescu a fost primul aviator brevetat din România și ofițer. Originar din Mehedinți, aviatorul a fost atras de domeniu, astfel că urmează studiile școlii din cadrul Complexului Aeronautic de la Chitila. În data de 9 iulie 1911 obține brevetul de pilot militar, fiind și primul pilot al Armatei Române.

Acesta nu doar că a fost pilot, dar a contribuit și la construcția avioanelor. Așadar, în anul 1920 ia ființă Arsenalul Aeronautic unde este numit în funcția de conducător. Avionul Proto este construit după propriul său proiect, iar doi ani mai târziu ajunge să fie primul avion autohton construit în România.

Mircea Zorileanu

Născut la data de 14 octombrie 1883, Mircea Zorileanu a fost un ofițer și pionier al aviației române, fiind și cel de-al doilea aviator brevetat la noi în țară. Acesta moare în data de 10 februarie 1919 la Nervi, Italia. De-a lungul vieții sale a scris câteva cărți, dar și articole care veneau în sprijinul aviației.

Acesta urmează cursurile gimanziului Enăchiță Văcărescu din Târgoviște, iar în anul 1896 revine alături de familie în București. Aici urmează studiile gimanziului „Cantemir Vodă”, absolvind în anul 1898. Tot în același an se înscrie la Liceul Militar din Craiova, iar în anul 1903 se orientează către Școala militară de ofițeri de infanterie.

Atras de aviație, pleacă în Franța unde se înscrie la școala de aviație Bleriot. După ce se întoarce în țară, este solicitat ca instructor la „Școala de pilotaj” din București a prințului George Valentin Bibescu. Cu toate că excela în arta pilotajului, acesta nu deținea un brevet, iar în anul 1911 execută manevrele în fața unei comisii militare, lucru care obține cel de-al doilea brevet eliberat în România, primul fiind cel acordat lui Ștefan Protopopescu.

Adrian Adamiu

Aviatorul român Adrian Adamiu a fost locotenent, instructor de zbor și erou al Armatei Române. Acesta se naște la Botoșani în anul 1900 și absolvă Școala Militară de Cavalerie, două decenii mai târziu. Urmează cursurile Școlii de Observatori Aerieni și Piloți între 1924-1925, reușin să obțină brevetul în data de 6 iulie 1925.

Pilotul moare la datorie într-un accident aviatic, în Câmpulung Muscel. Acesta trebuia să livreze corespondența ministrului de război. După ce evită o aterizare periculoasă, încearcă să înalțe aparatul de zbor. Această manevră nu îi reușește și îi aduce moartea.

Ioana Cantacuzino

Descendenta familiei Cantacuzino, Ioana Cantacuzino se naște în data de 2 septembrie 1895 la Siliștea, Brăila. Aceasta a fost o aviatoare română și totodată prima femeie din România care reușea să obțină brevetul de pilot. Totodată, Ioana Cantacuzino a fost și prima femeie director de școală de aviație.

În ceea ce privește Ziua Aviației Române din acest an, mai multe evenimente vor ava loc în mai multe orașe ale țării. Astfel, cerul Capitalei este survolat de zeci de avioane, dintre care enumerăm modelele: F-16, Eurofighter Typhoon, An-30, C-130 Hercules, C-27J Spartan, Boeing 737 sau Extra 300 şi 330.

Alte demonstrații vor avea loc în mai multe orașe ale țării, după cum informează Forețele Aeriene Române, și anume: Piatra Neamț, Târgu Neamț, Suceava, Botoșani, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Galați, Brăila, Focșani, Adjud, Onești, Caracal, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Târgu Lăpuș, Groșii Țibleșului, Dej, Gherla, Turda, Luduș, Târgu Mureș, Sighișoara, Mediaș, Alba Iulia și Aiud.