Cine este Anca Dragu și cum a ajuns președinte al Senatului României

Cine este Anca Dragu? Este întrebarea de pe buzele tuturor românilor în aceste zile în care suntem în plin proces de structurare a Guvernului și a majorității parlamentare pentru următorii patru ani. Iată cum a ajuns Anca Dragu (USR PLUS) să fie prima femeie din România care ocupă funcţia de preşedinte al Senatului.

Cine este Anca Dragu, prima femeie care va conduce Senatul României

Anca Dana Dragu Paliu, în vârstă de 48 de ani, este o economistă din România, care a urmat și absolvit, în 1996, cursurile Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Trei ani mai târziu, aceasta a mers la studii în Statele Unite la Universitatea Georgetown în cadrul unui program de studii în domeniului politicilor economice şi afacerilor internaţionale. În 2007, a obținut o diplomă de masterat în politici publice la SNSPA, iar în 2010 și-a susținut teza de doctorat în în ştiinţe economice nî cadrul ASE.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Între anii 1996 şi 2001, Anca Dragu a lucrat ca economistă la Banca Naţională a României şi, între 2001 şi 2013, a lucrat pentru Fondul Monetar Internaţionale. Ulterior, pentru încă doi ani a lucrat ca analist economic în cadrul Comisiei Europene, de unde a plecat pentru a ocupa funcţia de Ministru al Finanţelor în cabinetul condus de Dacian Cioloş. Astfel, aceasta a fost Ministru al Finanțelor Publice între 17 noiembrie 2015, atunci când i-a luat locul lui Eugen Teodorovici, şi 4 ianuarie 2017, atunci când i-a predat portofoliul lui Viorel Ștefan.

Cine este Anca Dragu și cum a ajuns președinte al Senatului României

Anca Dana Dragu Paliu, candidata din partea USR PLUS, a fost votată luni, 21 decembrie 2020, pentru funcția de președinte al Senatului, fiind prima femeie din istoria României va ocupa această funcție. Dintr-un total de 133 de voturi exprimate, ea a obţinut 75 de voturi „pentru”, 51 de voturi „împotrivă”, iar 7 au fost nule. În cursa pentru ocuparea acestui fotoliu s-a mai înscris și senatorul PSD Lucian Romaşcanu.

Anca Dragu îşi doreşte un Senat în care să predomine respectul, să fie „o instituţie transparentă şi deschisă oamenilor”, având în vedere că, în acest moment, Parlamentul se află „la cote minime” în ceea ce priveşte gradul de încredere pe care românii îl au, sub 10% în ultimele sondaje. De asemenea, a spus că va fi un președinte corect, care nu va ține cont de culoarea politică.

„Vă asigur că voi fi un preşedinte al Senatului echidistant şi corect, nu voi ţine cont de culoarea politică. Îmi doresc ca întreg mandatul acestui Senat să stea sub auspiciul noţiunii de respect. Respect pentru cetăţenii acestei ţări, respect pentru cei pe care îi reprezentăm, respect faţă de colegi. Respectul, din punctul meu de vedere, înseamnă în primul rând să conştientizăm faptul că un senator nu se află deasupra legii, ci trebuie să fie în slujba şi în serviciul cetăţenilor. Respect înseamnă că Senatul trebuie să revină la rolul său legitim, adică un for al dezbaterilor şi nu un instrument al intereselor înguste de grup. Politicienii trebuie să se gândească exclusiv la binele public, nu la binele personal”, a declarat Anca Dragu imediat după încheierea votului din plenul Senatului.

Atribuțiile președintelui Senatului

Dacă am aflat cine este noul președinte al Senatului, trebuie să știm și ce atribuții va avea de acum înainte Anca Dragu:

• convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
• conduce lucrările Senatului, asistat de doi secretari;
• acordă cuvântul, moderează discuţii, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, anunţă rezultatul acesteia şi proclamă rezultatul votului;
• asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului;
• conduce lucrările Biroului permanent;
• reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţională;
• reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe;
• poate sesiza Curtea Constituţională, în condiţiile prevăzute la art.144 lit.a) şi b) din Constituţie;
• dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
• aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate pe care le-a dispus;
• aprobă indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau sarcini date de Senat.

Preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform articolului 97 din Constituţie.