Ce e bine să faci în a doua zi de Paște. Tradiții și superstiții. Obiceiul despre care se spune că atrage norocul

Tradițiile și obiceiurile creștinilor ortodocși cu ocazia sărbătorilor de Paște sunt apreciate de o mulțime de oameni. Cu toate acestea, există și obiceiuri mai puțin cunoscute. Ce trebuie să facă aceștia în Lunea Albă și care sunt tradițiile și obiceiurile din a doua zi de Paște.

Ce e bine să faci în a doua zi de Paște. Tradiții și superstiții

Cunoscută ca și ziua în care ”se umblă cu pasca”, în a doua zi de Paște, oamenii  își vitalizează  rudele sau apropiații în vederea vestirii Învierii  Mântuitorului. De obicei, în această zi, finii  își vizitează nașii cu colaci, pască și ouă roșii. Potrivit crestinortodox.ro, nașii trebuie să îi ospăteze pe fini și să meargă cu ei la hora satului.

Potrivit unei alte tradiții, în Lunea Albă se stropește cu apă. Conform obiceiurilor creștinești, acest ritual are la origine povestea despre o tânără evreică care a leșinat la auzul veștii învierii Mântuitorului, fiind reasudă în simțiri de niște tineri ce au stropit-o cu apă. În zona Transilvaniei fetele tinere sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieților de băut și câteva mici daruri.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Obiceiuri din a doua zi de Paști

Tradiția ne arată că în Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni de după Paște, sunt respectate mai multe obiceiuri, încă din vremurile de odinioară. A doua zi de Paști începe ”Săptămâna Luminată”, care urmează imediat Duminicii Paștelui. Potrivit tradiției creștine ortodoxe, în aceste zile credincioșii sunt supuși la numeroase restricții.

Săptămâna Luminată 2021. Prin Învierea Mântuitorului din morți, creștinii ortodocși  sunt de părere că Raiul se deschide tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului începând de la Adam și până la venirea lui Iisus, și rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

De asemenea, Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind și prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ca fiind ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării, așadar, orice persoană care trece în neființă în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

Cu toate acestea, Marţea din Săptămâna Luminată se mai numește și Marţea Alba, fiind o zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Însă, Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. În această zi, bărbaţii se duc să muncească la câmp, iar femeile nu trebuie să lucreze. Potrivit tradiției, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.