Cine sunt românii care se pot pensiona cu 2 ani mai devreme. Decretul a fost semnat de președintele Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a semnat un decret ce modifică vârsta de pensionare pentru un număr impresionant de angajați. Află cine sunt românii care se pot pensiona cu doi ani mai devreme.

Poluarea aduce și beneficii unor români. Cine se poate pensiona cu doi ani mai devreme? 

Este oficial, persoanele care a locut cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare remanentă vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizări. Actul normativ pentru modificarea articolului 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a fost promulgat, joi, de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/ sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor în mai multe localităţi şi pe o rază de 8 kilometri în jurul acestora beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare”, anunță Agerpres. 

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Localitățile vizate de noua lege sunt: Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, localitatea Băiţa din judeţul Bihor, localităţile Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, localităţile Crizbav, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, localităţile Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, localităţile Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, Iara şi Turda din judeţul Cluj, localitatea Năvodari din judeţul Constanţa, localitatea Baraolt din judeţul Covasna, localitatea Galaţi din judeţul Galaţi, localităţile Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Ioneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, localităţile Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, localităţile Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, localităţile Broşteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, localităţile Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, localitatea Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, localităţile Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea.

Klaus Iohannis a promulgat și legea ce implementează un pachet minim de servicii sociale pentru copii

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi actul normativ ce completează legea asistenţei sociale 292/2011. Iniţiativa legislativă a 58 de parlamentari implementează un pachet minim de servicii sociale pentru copii.

„Se instituie pachetul minimal de servicii sociale pentru copil şi familie, denumit în continuare pachet minimal de servicii, în sarcina autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, universal şi obligatoriu, în scopul asigurării dreptului fiecărui copil la supravieţuire, dezvoltare, protecţie, precum şi la combaterea sărăciei. Pachetul minimal de servicii include servicii de bază şi de informare în domeniul sănătăţii, educaţiei şi protecţiei sociale precum: identificarea situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, evaluarea acestora, furnizarea de informaţii, consiliere, însoţire, asistenţă şi monitorizare. Pachetul minimal de servicii se acordă în cadrul unui program naţional, potrivit prevederilor prezentului articol, ale art. 40 alin. (1) şi ale art. 73 alin. (3) din prezenta lege, precum şi potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, arată actul normativ promulgat de şeful statului.

Finanţarea pachetului minimal de servicii se face din bugetul de stat, prin transferuri către bugetele locale în baza solicitărilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din fonduri europene nerambursabile sau Granturile Spaţiului Economic European (SEE) şi Norvegiene, potrivit legii.

Pe 23 aprilie, proiectul a fost adoptat de Senat, în calitate de prim for sesizat, şi decizional de Camera Deputaţilor pe 13 octombrie.