De ce facem de fapt urări când cineva strănută. Cum a luat naștere obiceiul

Oamenii fac tot felul de gesturi obișnuite. Unul dintre acestea este reprezentat de strănut. Se pare că nu numai oamenii sunt cei care strănută. Pe lângă ei mai strănută și animalele. Există și formule speciale cu care ne adresăm celor care strănută, care diferă de la o zonă geografică la alta. Cele mai des folosite în România sunt urările: ,,Sănătate!”,  ,,Noroc!”, ,,Dumnezeu să te binecuvânteze!”, „Faci chef”, „Dai o bere” sau „Ai dormit dezbrăcat”. Iată de ce facem de fapt urări când cineva strănută, precum și cum a luat naștere obiceiul.

Cum a luat naștere obiceiul de a face urări când cineva strănută

Dicționarul Explicativ al Limbii Române oferă o definiție strănutului. Conform acesteia, strănutul reprezintă eliminarea însoțită de zgomot, care se face pe nas sau pe gură, a aerului din interiorul plămânilor, care se face printr-o mișcare involuntară și bruscă a mușchilor expiratori.

Cele mai multe dintre teoriile despre originile obiceiului de a face urări persoanelor care strănută, duc la ideea de superstiție.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Strănutul și obiceiul de a face urări

Se pare că strănutul nu a avut aceleași înțelesuri de-a lungul timpului. Astfel, oamenii credeau despre acesta, la începutul secolului I d. Hr., că poate provoca pierderea sufletului și poate face ca inima să înceteze să mai bată. Pentru a preveni această nenorocire, oamenii urau celor care strănută: „Fii binecuvântat!”

În acele tipuri o astfel de urare avea o semnificație mult mai mare decât are în prezent, crezându-se că are și puteri vindecătoare, deoarece, medicina nu era atunci la fel de avansată ca și astăzi și erau oameni care mureau din cauza unei răceli sau a unei gripe.

Teorii ale strănutului

În jurul anului 540 d. Hr., Papa Grigorie I cel Mare, considera ca fiind o mică rugăciune, urarea ,,Dumnezeu să te binecuvânteze!”, adresată unei persoane care strănută. Astfel, acea persoană era ferită de moarte.

800 de ani mai târziu se credea că strănutul anunță ciuma bubonică, care a fost una dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii. La acea vreme se spunea că, sufletul unei persoane apropiate era salvat din ghearele spiritelor rele, atunci când cineva strănuta. Persoana căreia i se adresa urarea nu trebuia să mulțumească pentru aceasta, deoarece dacă ar fi deschis gura, ar fi permis spiritelor rele să reintre în corp.

Strănutul – versiuni

Altă versiune spunea că dacă o persoană strănută, aceasta este perfect sănătoasă. Aceasta era felicitată adresându-i-se urarea: ,,Sănătate!”.

Medicii din ziua de azi ne spun că un strănut poate prevesti cel mult o răceală și că nu este cazul să ne panicăm din această cauză.

Urări pentru cei care strănută

Potrivit Codului Bunelor Maniere, nu trebuie să atragem atenția asupra unei persoane care strănută, adresându-i urări precum: „Sănătate!” sau „Noroc!”, deoarece nu există câte o urare de acest gen pentru fiecare dintre zgomotele pe care le emite corpul omenesc. Totuși, între prieteni sunt acceptate aceste urări.

Dacă totuși i se face o urare unei persoane care strănută este bine ca aceasta să fie rostită o singură dată, când persoana a terminat de strănutat, chiar dacă acea persoană strănută de mai multe ori.