Români în străinătate. Arhitecta din Marea Britanie care promovează locuințele sustenabile

Seria ”Români în străinătate” continuă de această dată cu povestea unei tinere care a ales drumul Marii Britanii pentru a se dezvolta atât pe plan personal cât și profesional. Sandu Denisa este o tânără speranță în domeniul arhitecturii, iar aceasta ne-a povestit cum a ales acest drum, care sunt planurile sale de viitor dar și ce anume o inspiră.

Români în străinătate în domeniul arhitecturii

Arhitectura nu este o carieră deloc ușoară. În afara mulților ani de studiu, aceasta necesită competențe foarte bine puse la punct, sacrificii, permanenta pregătire, viziune și creativitate dar și câștiguri pe măsură, atât la nivel personal cât și financiar. Sandu Denisa povestește cum a pornit pe acest drum și cum a ajuns să facă parte dintre acei români în străinătate care vor aduce aportul vizionar asupra construcțiilor.

Arhitectură… de unde pasiunea pentru acest domeniu? 

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Hmm…cred că am avut această pasiune dintotdeauna. Încă de la grădiniță când construiam căsuțe din lego în fiecare zi și desenam prisme patrulatere spunându-le acvarii, dar s-a concretizat la vârsta de 14 ani când  căutam răspunsuri la întrebări existențiale, și anume: cum pot să înving legile fizicii și să devin nemuritoare? Atunci am realizat că un arhitect, prin creațiile sale, trăiește veșnic. Această revelație mi-a schimbat complet viața.

Ce te atrage la a arhitectură și care este partea care îți displace?

Fiind o fire mereu gata de acțiune m-a atras încă de la început dinamismul acestei meserii, câmpul creativ nemărginit, echillibrul dintre un set strict de reguli și imaginație infinită. Nu aș putea spune că îmi dispace ceva anume, arhitectura este atât de frumoasă și complexă  încât mi-ar fi imposbil să îi găsesc vreun defect.

De ce ai ales să studiezi în altă țară?

Nu a fost o hotărâre ușoară, dar am considerat că este o oportunitate excelentă să pot învăța de la unele din cele mai sonore nume ale arhitecturii contemporane ca Patrik Schumacher, Mario Carpo, Jeremy Till, și mulți alții.

Mulți tineri aleg educația din alte țări

Faptul că tot mai mulți tineri aleg să urmeze o facultate în altă țară decât România, nu este o noutate. Acest lucru are la bază faptul că în acele universități, accentul se pune foarte mult pe partea practică și totodată pe ideea că suntem diferiți, astfel că materiile sunt mulate pe persoanlitatea studenților și domeniile în care se regăsesc aceștia. Așadar, tot mai mulți români aleg să studieze în străinătate. Denisa ne-a povestit la rândul ei despre acest aspect important în educația viitorilor profesioniști.

Ce consideri că ar mai trebui schimbat în sistemul educațional din România?

Consider că ar trebui să se pună mai mult accentul pe dezvoltarea unei singure specializări încă din timpul liceului prin activități interdisciplinare și multiculturale care să le ofere tinerilor șansa de explorare a diverselor domenii de activitate. Evoluția profesională a generațiilor actuale are un ritm mult mai alert iar sistemul de învățământ trebuie să țină pasul cu acesta.

În ce țară te afli acum?

În Marea Britanie, London town J.

De cât timp locuiești acolo și de ce ai ales această țară?

Locuiesc de aproximativ 5 ani. Mereu am fost fascinată de cultura și minunatul lor accent britanic, dar am ales Londra datorită arhitecturii si oportunitaților de dezvoltare atât profesională cât și personală. Este un oraș plin de viață cu oameni care își zâmbesc când treci pe lângă ei pe stradă, alții care dansează în parc, alții care îți fac un compliment fugitiv, într-o continuă mișcare și dezvoltare. Mă regăsesc în energia și spiritul acestui oraș. Londra este ca o femeie în vârstă, extrem de stilată și manierată dar în același timp plină de viață.

Arhitectura sustenabilă ia un teren tot mai mare

În timp ce în România, autoritățile încă se străduiesc să restaureze o parte din clădirile de o mare importanță istorică, în Anglia, construcțiile sustenabile iau un teren tot mai mare.

În comparație cu România, care este diferența pe care o remarci între arhitectura de acolo și cea din țara natală?

Din punctul meu de vedere sunt două diferențe: una este faptul că de câțiva ani, cu precădere în ultimii doi ani, Anglia pune foarte mult accent pe arhitectura sustenabilă, ecologică, unde majoritatea firmelor de arhitectură și-au luat angajamentul să proiecteze și să construiască sustenabil semnând petiția Construction Declares referitoare la schimbările climatice, în timp ce în România accentul se pune mai mult pe dezvoltarea urbană prin mijloace tradiționale. Cea de-a doua diferență este aceea că deși în ambele țări există diversitate culturală și arhitecturală, Anglia spre deosebire de România, a reușit să creeze o imagine unitară coerentă a multitudinii de stiluri arhitecturale, cu precădere în Londra.

Cum este mediul de lucru acolo?

Este extrem de relaxat, amical și pozitiv. Există raporturi de egalitate atât între colegi cât și în relația angajator-angajat. Se merge foarte mult pe principiul muncii în echipă.

Consideri că ai perspective diferite față de colegii tăi?

Din fericire atât eu cât și colegii mei avem perspective asemănătoare si vise foarte mari. Cumva e normal să dezvolți asemenea vise într-o țară care îți permite și te ajută să ți le îndeplinești. Desigur fiecare este specializat pe o anumită ramură a arhitecturii și perspectivele diferă de la om la om, dar visele rămân la fel de mărețe.

Cum ar putea arăta clădirile peste 50 de ani

Imaginația este una dintre cele mai puternice arme ale arhitecților. Aflată în perfectă armonie cu inspirația, cele două o lasă pe Denisa Sandu să creadă că, în viitor, majoritatea clădirilor vor fi sustenabile, punându-se mare accent pe protecția mediului și îmbinarea naturii cu construcțiile.

În viziunea ta, cum crezi că vor arăta construcțiile peste 50 de ani?

Sper să se ajungă la apogeul construcțiilor sustenabile, biofilice, al arhitecturii parametrice și al designului participativ unde utilizatorii sunt implicați activ în proiecte încă de la faza incipientă a designului.

Care este sursa ta de inspirație?

Am patru surse de inspirație care se leagă de întrebarea anterioară. Am menționat arhitectura parametrică, sustenabilă, biofilică și designul participativ, implicit îmi caut inspirația în nume sonore care reprezintă aceste stiluri: Zaha Hadid, Alejandro Aravena, Arthur Mamou-Mani si Neri Oxman.

Ce părere ai despre explozia de construcții din jurul Bucureștiului?

Bucureștiul este un oras în plină dezvoltare și expansiune, implicit înțeleg nevoia de extindere. Având în vedere numărul din ce în ce mai ridicat de oameni care tranzitează si domiciliază în  București este normal să existe un aflux de construcții noi.

În ce constau planurile tale de viitor?

Îmi doresc să ajut și să inspir oamenii prin munca mea și să îmi pun amprenta pe dezvoltarea arhitecturii parametrice sustenabile. Complexitatea, nivelul de detaliu și gama de soluții posibile pe care proiectanții trebuie să le obțină pentru a realiza sustenabilitatea urbană și arhitecturală nu pot fi atinse fără a utiliza relația sinergetică dintre mintea umană și sistemul computerizat.

Consideri că perspectivele tale în ceea ce privește domeniul tău de lucru, sunt unele foarte ușor de remarcat?

Da. Arhitectura, ca și celelalte arte vizuale, este simplă și sinceră la fel cum spunea și Le Corbusier:   ,, Prefer să desenez decât să vorbesc. Desenul este mai rapid și lasă mai puțin loc pentru minciuni.” Cea mai simplă modalitate de exprimare a perspectivelor și intențiilor în acest domeniu este prin mijloace vizuale.

Apartament sau casă?

Înainte de a achiziționa un imobil, cu siguranță mulți și-au pus întrebarea: apartament sau casă? O întrebare la care de multe ori, răspunsul vine abia după ce actele au fost semnate.

Ce recomandare ai avea pentru o familie: casă sau apartament?

Ca arhitect este de datoria mea să pun dorințele clienților mai presus de orice. Nu aș putea face o recomandare în acest sens deoarece gusturile diferă de la om la om. Unii își găsesc echilibrul într-o casă cu o curte și o grădină, alții preferă spații mai retrase ca un apartament, un loft, o casă la mare sau la munte. Personal, prefer un loft industrial cu accente neoclasice.

Te-ai gândit să te întorci în România?

Desigur, până la urmă România reprezintă locul în care m-am naăscut și am crescut, locul în care m-am dezvoltat emoțional si spiritual, dar Marea Britanie m-a ajutat să mă dezvolt profesional. Pentru mine ambele țări reprezintă „acasă” și mă consider norocoasă că am avut oportunitatea de a  descoperi că acest termen nu este reprezentat de un loc static ci de multitudinea experiențelor acumulate și de oameni cu viziuni asemănătoare.

Visezi să îți deschizi propriul birou de arhitectură sau îți place mai mult ideea de a colabora cu alții?

Un birou de succes în arhitectură este definit de ideea colaborării cu alții. Visez să îmi deschid propria firmă de arhitectură care să aibă la bază principiul participării colaborative atât între profesioniști cât și în relația arhitect-utilizator. Îmi doresc să reușesc să îmbin cu succes arhitectura parametrică sustenabilă cu cea participativă.