Ce au descoperit cercetătorii despre misterioasa pădure de mangrove fără ieșire la mare. Originile secrete

Totul despre misterioasa pădure de mangrove fără ieșire la mare din inima Peninsulei Yucatán, Mexic. Ce descoperiri au făcut oamenii de ştiinţă despre originile secrete ale acestui ecosistem. Datează de peste o sută de mii se ani.

Ce au descoperit cercetătorii despre misterioasa pădure de mangrove din Mexic

În mod normal, copacii acestei specii, cunoscuți sub numele de mangrove roșii sau Rhizophora mangle, cresc doar în ape sărate, de-a lungul coastelor tropicale. Iar această pădure este situată lângă râul San Pedro, în statul Tabasco, la peste 200 de kilometri de cel mai apropiat ocean. Cumva, aceste mangrove s-au adaptat să trăiască în acest mediu de apă dulce din sud-estul Mexicului.

Iar modalitatea prin care a apărut misterioasa pădure de mangrove fără ieșire la mare i-a determinat pe oamenii de știință să cerceteze acest lucru. „A fost ca și cum am pune la punct o „lume pierdută””, a declarat autorul principal Octavio Aburto-Oropeza, ecolog marin la Institutul de Oceanografie Scripps de la Universitate din California, San Diego, într-un comunicat .

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Cum au ajuns oamenii să cerceteze acest loc

Cercetătorii au început să studieze misterioasa pădure de mangrove San Pedro abia recent, însă localnicii s-au bucurat de ecosistemul unic de generații întregi. „Pescuiam aici și mă jucam pe aceste mangrove în copilărie, dar nu știam niciodată cu exactitate cum au ajuns acolo”, a dezvăliuit co-autorul Carlos Burelo, botanist la Universitatea Autonomă Juárez din Tabasco din Mexic, care a crescut lângă pădure. „Aceasta a fost întrebarea care a adus echipa laolaltă.”

Pentru a descoperi cum a ajuns această pădure să se adapteze la atât de mulți kilometri de coastă într-un mediu străin, cercetătorii au analizat ADN-ul din mangrovii pentru a vedea cât de diferit era față ce cel al altor populații de mangrove.

„Genomurile mangrovelor acumulează mutații în fiecare generație cu o rată de aproximativ una din 300 de milioane de litere din codul genetic, care vor fi transmise generațiilor viitoare”, spune Richard Nichols, un genetician evoluționist de la Universitatea Queen Mary din Londra, neimplicat în studiu, pentru Live Science.

În baza numărului de mutații genetice acumulate în ADN-ul mangrovelor, cercetătorii au stabilit că mangrovele au fost izolate de cele mai apropiate puncte geografice de mangrove de coastă de aproximativ 125.000 de ani. Fiindcă nivelul mării la nivel mondial a fost mult mai ridicat în urmă cu 125.000 de ani, din cauza temperaturilor atmosferice mai calde, cercetătorii sunt de părere că zona a fost cândva o coastă.

Așadar, misterioasa pădure de mangrove a prins rădăcini în timp ce oceanul avea un nivel mai înalt și a reușit să supraviețuiască chiar și după ce apele s-au retras. Ecosistemul de coastă a rămas prins în interior, fiind obligat să se adapteze la condițiile de apă dulce oferite de râul San Pedro.

Cercetătorii descriu misterioasa pădure de mangrove din Mexic ca fiind o relicvă antică

Oamenii de știință au descris misterioasa pădure de mangrove drept o „relicvă”, un ecosistem care a supraviețuit dintr-o perioadă anterioară. Și nu doar copacii au reușit să supraviețuiască, ci și peste 100 de specii de pești, broaște țestoase și plante care au prosperat în acel loc.

 „Această descoperire este extraordinară .. Nu doar aici sunt mangrove roșii cu originile lor tipărite în ADN-ul lor, dar întreg ecosistemul lagunei de coastă din ultimul interglaciar și-a găsit refugiu aici”, a declarat co-autorul Felipe Zapata, un genetician la Universitatea din California, Los Angeles.

Aceștia nu sunt siguri exact cum mangrovele și speciile care trăiesc printre ele s-au putut adapta la aceste condiții, însă este loc de viitoare cercetări.

Cu toate acestea, fără un statut protejat, pădurea ar putea fi în pericol. În anii 1970, un plan de dezvoltare greșit a dus a afectarea unor părți mari ale regiunii prin defrișări masive. Pădurea este încă foarte vulnerabilă la o situație similară în viitor.