Ce pedeapsă riști dacă refuzi încorporarea în caz de război. În lege e menționat clar acest lucru

În Europa se trag semnale de alarmă din cauza acumulării de trupe rusești de-a lungul graniței cu Ucraina în ultimele luni. Teama este că președintele rus Vladimir Putin are în vedere o repetare a situației din 2014, când forțele rusești au anexat peninsula Crimeea. Pe fondul acestei crize, apar numeroase întrebări cu privire la posibilitatea mobilizării armatei pe teritoriul României. Află ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război.

Criza din Ucraina ridică multe semne de întrebare

Dacă negocierile de pace eșuează, armata rusă are mai multe opțiuni pentru a avansa în Ucraina prin nord, centru și sud. Dar o încercare rusă de a cuceri și de a menține teritoriul nu va fi neapărat ușoară și va fi probabil afectată de provocări legate de vreme, de lupta urbană, de comandă și control, de logistică și de moralul trupelor rusești și al populației ucrainene.

În acest caz, Statele Unite și aliații și partenerii lor europeni ar trebui să fie pregătiți pentru o invazie prin luarea imediată de măsuri economice, diplomatice, militare, de informații și umanitare pentru a ajuta Ucraina și populația acesteia și pentru a consolida apărarea de-a lungul flancului estic al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Așadar, apar multe semne de întrebare cu privire la o mobilizare a armatei române. Află în rândurile următoare ce se întâmplă în caz de război.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Ce pedeapsă riști dacă refuzi încorporarea în caz de război

Conform Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, persoana care refuză încorporarea în armată, în caz de război, la solicitarea formulată în scris de autorități, comite o infracțiune. Sunt însă necesare etape premergătoare, decise de Președintele României.

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”, se arată scris în Art. 432 din Codul Penal.

Însă, cu toate că fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”. Regimul stării de asediu se aplică în cazul în care se iscă un conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.

„Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”, se arată în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/1999

În România există deja instituită starea de urgență, pe fondul pandemiei de Covid-19, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele țării.

Vor merge tinerii între 20 și 35 de ani

Potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, în caz de război pot fi integrați tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați înainte de medicul de familie.

Modelul de certificat medical se regăsește în Monitorul Oficial și, după ce este completat de medic, el trebuie depus de persoana în cauză la „comisia locală de recrutare-încorporare constituită pe timpul stării de asediu, al mobilizării și a stării de război”.