Ce se întâmplă cu gheața din Oceanul Arctic. Cercetătorii au confirmat un adevăr îngrijorător

Fenomenul schimbărilor climatice își face tot mai simțită prezența atât în plan economic, cât și în plan social. Planeta se încălzește într-un ritm alert, iar clima se modifică de la un an la altul. Iată care sunt efectele în ceea ce privește gheața din Oceanul Arctic.

Oamenii de știință confirmă tendința pe termen lung spre scăderea gheții marine

Potrivit datelor raportate de Centrul Național de Date privind Zăpada și Gheața (NSIDC) din SUA, întinderea minimă în ceea ce privește gheața din Oceanul Arctic scade cu o rată de 13,1% pe deceniu. Totuși și-a depășit extinderea minimă din acest an, numărând 4,72 milioane de kilometri pătrați, măsuri luate în data de 16 septembrie.

Grație verii arctice reci și înnorate, minimul acestui an a fost cel mai ridicat din 2014, gheața acoperind cu aproape un milion de kilometri pătrați mai mult decât întinderea din 2020, de 3,82 milioane de kilometri pătrați, a doua cea mai mică observată în istorie. Însă, veștile nu sunt tocmai bune, pentru că este a douăsprezecea cea mai mică extindere gheții de mare în ultimii 43 de ani de înregistrări prin satelit, iar specialiștii în domeniu trag un semnal de alarmă și spun că tendința pe termen lung este spre o scădere a gheții marine.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

„Chiar și cu încălzirea globală și cu tendința generală de scădere a gheții marine, există încă variabilitate naturală” , spune cu optimism Walt Meier, cercetător principal la NSIDC, cu sediul la Universitatea din Colorado Boulder.

Media tuturor anilor scade constant

Gheața din Oceanul Arctic are o extindere minimă care înregistrează o scădere de 13,1% pe deceniu. Luând în calcul și anul 2021, în ultimii 15 ani au înregistrat cele mai scăzute 15 extinderi minime arctice înregistrate, spune Meier. De departe, cea mai mică a fost stabilită în 2012, când o furtună foarte puternică a accelerat pierderea de gheață subțire care oricum se afla deja pe punctul de a se topi.

Din păcate, media tuturor anilor scade constant, în timp ce media temperaturii globale este într-o continuă creștere, declară Steven Amstrup, cercetătorul-șef de la Polar Bears International din Bozeman, Montana. Omul de știință mai spune că, deși ar putea exista extinderi mai mari de gheață într-un anumit an, frecvența anilor în care se înregistrează întinderi minime de gheață de mare este în creștere. Anii cu gheață mai multă sunt din ce în ce mai anormali în tendința pe termen lung, susține acesta.

Vara anului 2021 a fost mai rece și tulbure decât în ​​mod normal

În acest an, vara a fost mai rece și tulbure decât de obicei, datorită parțial modelelor de presiune atmosferică scăzută din emisfera nordică. În lunile iunie și iulie, presiunea scăzută din Arctica centrală a împiedicat pătrunderea vânturilor mai calde din sud în zonă. Acest lucru a dus la menținerea aerului rece și la împiedicarea topirii unora dintre ghețari. Presiunea scăzută determină, de asemenea, formarea norilor, iar aceștia blochează lumina soarelui. Iar acest lucru încetinește și mai mult topirea.

În a treia lună de vară, sistemul de joasă presiune s-a mișcat spre nordul mărilor Beaufort și Chukchi din Alaska, inregistrându-se temperaturi ale aerului cu 2-3 grade Celsius mai mici decât media. Iar vânturile de iarnă din 2020 împinseseră gheața mai veche și mai groasă în ambele mări. Prin urmare, odată cu trecerea verii, gheața de acolo era mai groasă decât în ultimii ani și asta a făcut-o ceva mai rezistentă, spune Meier.

Însă, în general, există mai puțină gheață mai veche, iar învelișul nou format este mai subțire. Acesta este mult mai ușor împins de vânturi și curenți.

Amstrup spune că există și o parte mai bună în acest proces. Tendința de reducere a gheții marine, cauzată de o frecvență crescândă a anilor cu gheață puțină, determină soarta urșilor polari și a altor animale sălbatice dependente de gheața din Oceanul Arctic.