Cum a ajuns China să dețină 10% din terenurile agricole ale Ucrainei

În urmă cu câțiva ani, China a ajuns să dețină 10% din terenurile agricole ale Ucrainei, pe care le folosește pentru a-și hrăni propria populație. De ce, dacă aproximativ 12% din China este teren arabil, iar agricultura reprezintă 37% din locurile de muncă din această țară? Ei bine, pentru că țara găzduiește, de asemenea, o cincime din populația lumii, iar o populație în creștere înseamnă că resursele devin din ce în ce mai puține. Iată cum s-a ajuns aici.

China a achiziționat terenuri agricole în o mulțime de țări

Războiul pornit în Ucraina și creșterea accelerată a prețurilor la alimente duc la serioase perturbări în ceea ce privește posibilitatea de aprovizionare a populației lumii. Multe țări ajuns acum să constate că ar trebui să producă mai multe alimente, însă unele dintre ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei.

Acesta este și cazul Ucrainei care, în urmă cu câțiva ani, a vândut 10% din terenul său arabil. O analiză a The Wall Street Journal, preluată de Rador, arată că China a achiziționat terenuri agricole în țări precum SUA, Franța și Vietnam.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat, în 2013, Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc al Americii, și peste 146.000 de acri de teren agricol în Missouri. Tot atunci, Xinjiang Production and Construction Corps cumpăra 9% din terenul agricol al Ucrainei, celebru pentru fertilitatea lui, reprezentând 5% din teritoriul țării, printr-o concesiune pe 50 de ani.

Între 2011 și 2020 China și-a trecut în proprietate aproape 7 milioane de hectare de teren agricol, pe tot cuprinsul pământului. Comparativ, companiile britanice au cumpărat în total mai puțin de 2 milioane, în vreme ce americanii și japonezii au cumpărat mai puțin de 1 milion.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial

Zilele trecute, secretarul general al ONU António Guterres, a tras un semnal de alarmă spunând că ne confruntăm cu tot mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Din pricina războiului iscat în Ucraina, cerealele și alte alimente produse aici nu vor ajunge prea curând pe piața globală din pricina blocării rutelor maritime de către Rusia. În ciuda faptului că Ucraina încearcă să exporte ceva grâne pe calea ferată, prin Polonia și România, variantele sunt complicate și costisitoare. Înainte de război, Ucraina exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Acest lucru duce la o creștere considerabilă a prețurilor angro la alimente (în aprilie crescureră deja cu 18% față de anul anterior). Asistăm la cea mai mare creștere înregistrată în ultimii 50 de ani în decursul a 12 luni. Doar în Franța, prețul grâului s-a dublat față de 2020.

Și multe voci spun că Beijingul intenționează să cumpere și mai mult pământ în străinătate. În prezent, ea deține 21% din locuitorii planetei și numai 7% din pământul agricol productiv.

În această situație, Kievul are și mai multe motive de îngrijorare. Pe de o parte, o bună bucată din teritoriu este controlat de un aliat al Rusiei și, pe de alta e nevoită să se teamă și că Beijingul și-ar putea retrage brusc investiția, creând probleme economice și mai mari Ucrainei.

O lege inițiată de reprezentantul Dan Newhouse (republican, Washington), care se află pe masa Comitetului de Achiziții al Camerei, propune interzicerea cumpărării de terenuri agricole americane de către companii originare din China, Rusia, Iran și Coreea de Nord. Aceasta vine după un proiect propus în 2020 de senatorii republicani Jim Inhofe și Thom Tillis, care ar urma să impună verificarea obligatorie a achizițiilor de terenuri agricole de către societăți străine.