Home » Știri » Subiecte Bacalaureat 2022 la istorie. Ce au avut elevii de rezolvat la istorie

Subiecte Bacalaureat 2022 la istorie. Ce au avut elevii de rezolvat la istorie

Autor

Manolică Anca / 21.06.2022, 11:50

Subiecte Bacalaureat 2022 la istorie. Ce au avut elevii de rezolvat la istorie

Bacalaureat 2022. Emoții mari pentru absolvenții clasei a XII-a care susțin zilele acestea probele scrise la unul dintre cele mai importante examene din viața lor! Ziua de marți, 21 iunie, este dedicată probei obligatorii a profilului. Astfel, elevii care au fost la profilul uman susțin marți proba la istorie. Ce subiecte au avut de rezolvat elevii.

Bacalaureat 2022. Pe 21 iunie, elevii claselor a XII-a susțin proba obligatorie a profilului

Elevii susțin timp de trei zile probele scrise ale Bacalaureatului. Limba și literatura română, proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) și proba la alegere a profilului și specializării (Geografie, Logică, Chimie, Fizică, Biologie, Informatică). Marți, 21 iunie, elevii susțin proba obligatorie a profilului (matematică pentru cei de la profilul real, în funcție de specializare, și istorie pentru cei de la profilul uman).

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2022 a început luni, 20 iunie, când elevii din an terminal au susținut prima probă la Limba şi literatura română. Astăzi (n.r. – marți, 21 iunie), BAC 2022 continuă cu a doua probă, respectiv proba obligatorie a profilului, adică matematică sau istorie.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Mai exact, cei de la filiera teoretică și tehnologic susțin examenul la Matematică, iar cei de la filiera teoretică, profil umanist și filiera vocațională dau examen la istorie. Proba a început la ora 9:00 și, potrivit Ministerului Educației, 119.410 de candidați s-au înscris la această probă.

Subiecte Bacalaureat 2022 la istorie

Subiectul I

Candidații au avut două texte suport, unul scris de T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 și altul de I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul al II-lea

A avut ca text suport un fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
– menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Baremele de corectare și notare se publică la ora 15:00 pe site-ul Ministerului Educației.

Reguli de respectat la BAC 2022

Lucrarea de examen poate fi scrisă într-un interval de lucru de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sală. Pentru rezolvarea subiectelor, candidații au voie doar cerneală sau pastă de culoare albastră.

Candidații vor primi, de asemenea, coli tipizate și ciorne marcate cu ștampila „Bacalaureat 2022 – C.E.” atâtea câte au nevoie. De asemenea, în timpul examenului le este interzis să comunice cu ceilalți elevi sau cu persoane din exterior, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe cu colegii foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor.

Istoria este probă obligatorie pentru profilul uman, dar și pentru filiera vocațională. Aceasta are trei subiecte, fiecare valorând câte 30 de puncte. În primele două subiecte există câteva cerințe, pe baza unor fragmente de text, iar la ultimul punct, elevii vor trebui să facă un eseu pe o temă dată. Vezi AICI ce subiecte au picat anul trecut.

Calendar Bacalaureat 2022, sesiunea de vară

20 iunie 2022: Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
21 iunie 2022: Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
22 iunie 2022: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
23 iunie 2022: Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
27 iunie 2022: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00
28 – 30 iunie 2022: Rezolvarea contestațiilor
1 iulie 2022: Afișarea rezultatelor finale

La fel ca în fiecare an, examenul de Bac 2022 se desfășoară în două sesiuni, cea de vară și cea de toamnă. Candidații care nu promovează examenul din prima, mai au o șansă în toamnă, atunci când probele scrise se vor susține înaintea celor orale.

Așadar, examenul de Bacalaureat 2022 continuă miercuri, 22 iunie, cu proba la alegere a profilului – probă scrisă – și pe 23 iunie cu proba la limba maternă.

Cum depui o contestație la BAC 2022

Pe 27 iunie, când se afișează primele primele rezultate, tot atunci se pot depune şi contestaţiile. Cei nemulţumiţi de nota primită pot solicita recorectarea lucrărilor, acestea urmând a fi soluţionate între 28 şi 30 iunie 2022

Potrivit ordinului emis de Ministerul Educaţiei, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele iniţiale. Dacă există o diferenţă mai mare de un punct, se numeşte o nouă comisie de evaluare, iar nota dată de această a doua comisie va fi şi cea finală.

Candidaţii care depun sau transmit prin mijloace electronice contestaţii trebuie să completeze şi să semneze o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă de faptul că nota primită în urma soluţionării contestaţiei se poate modifica, după caz, prin creştere sau descreștere.

Tags: bac 2022 bacalaureat 2022 istorie subiecte bac 2022 subiecte bac istorie

Citește și...