Cine a fost de fapt primul român care a ajuns în America. Legătura nebănuită cu Benjamin Franklin

La finele anilor 1400, Cristofor Columb descoperea America, fără ca măcar să știe că acesta este un nou continent. În anii care au urmat, europenii au început să călătorească tot mai des pe „Noul continent”. Cu toate că distanța dintre România și SUA este una foarte mare, acest lucru nu i-a împiedicat pe mulți români să cunoască și viața de peste ocean. Află cine a primul român care a ajuns în America.

Mulți ani s-a crezut că George Pomuț este primul român care a ajuns în America

Călătoriile lui Columb au condus la primul contact european durabil cu America, ducând la inaugurarea unei perioade de explorare și colonizare a unor terenuri străine care au durat câteva secole. Printre aceștia s-au aflat și mulți români.

Vreme de mulți ani s-a crezut că George Pomuț, un fierar care a plecat în 1850 de pe meleagurile Brașovului în America a fost primul român care a ajuns acolo. General în armata Statelor Unite, acesta este recunoscut ca fiind românul care a tranzacționat achiziționarea Alaskăi pentru americani de la ruși în anul 1867. Cu toate acestea, nu el este primul român ajuns în „țara tuturor posibilităților”.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Cine a fost, de fapt, primul român care a ajuns peste ocean

Primul se pare că ar fi un preot din Transilvania care aparținea Bisericii Greco-Ortodoxe. Este vorba despre preotul Samuilă Damian care, în anul 1748, a plecat din Transilvania nu se știe exact cu ce motive. A traversat Europa prin Austria, Germania, Franţa, Olanda, iar în Anglia s-a îmbarcat pentru a ajunge în America.

Probabil că plecarea sa a avut și unele motive politice sau religioase, condiția românilor în acele părți nefiind una foarte bună în acele vremuri. Posibil ca el să fi vrut să devină mai cunoscută cauza românilor în lume, dar acest lucru nu se cunoaște cu exactitate.

Se spune că, mânat de curiozitatea cu privire la noua minune descoperită, electricitatea, acesta și-a făcut curat și a mers până la uşa lui Benjamin Franklin. Acest lucru a fost dovedit de cercetătorul Demetrius Dvoichenko-Markov, un fost istoric american, care a descoperit în corespondența savantului american Benjamin Franklin, diplomat, om de știință, unul dintre fondatorii Statelor Unite ale Americii, informații care îl indică pe preotul ortodox Samuilă Damian.

„A vorbit şi a scris în latină foarte citeţ şi corect. Şi-a stabilit încă din ţara sa că va merge în jurul lumii, cât mai mult posibil pe uscat (…) Credea că i-ar folosi în călătoriile sale să ştie câte ceva despre electicitate. L-am învăţat să folosească tubul…

Mi-a scris din Charleston că a trăit opt sute de mile de pe urma electricităţii; a fost cinstit cu mâncare, băutură şi haine. Ultima sa scrisoare către mine a fost, cred, din Jamaica… Sunt şapte ani de atunci”, i-a scris Franklin unui prieten în anul 1755, potrivit Shtiu.ro.

Românul i-ar fi promis lui Benjamin Franklin că îi va scrie în continuare și îl va ține la curent cu detalii din viajul său. Cel mai probabil, preotul Samuilă Damian nu a putut să ducă la bun sfârșit călătoria. Fie a murit pe drum, fie a fost închis în Noua Spanie (Mexico de astăzi) unde a murit mai târziu.

În anul 1850, peste 100 de români aveau să plece în America în goana după aur

În jurul anului 1855, circa 120 de români s-au îmbarcat în portul Constanța pe un vas cu destinația America. Mulți dintre ei auziseră că în Califorina s-a găsit aur, cel mai prețios metal la acea vreme. După ce s-a răspândit vestea că s-a descoperit aur la Ferma lui Sutter din localitatea Coloma, peste 300.000 de oameni din toate părțile lumii au venit aici.

Printre aceștia și cei 120 de români. Nu se știu pea multe informații despre cum au ajuns aceștia în America, dar se pare că vasul a naufragiat în sudul Californiei, în ținutul Ensenada din Mexic. În anul 1855, metalul prețios era pe terminate, iar românii ar fi renunțat la acea idee și au format acolo o colonie care, spre sfârșitul Primului Război Mondial, a ajuns la aproximativ 2.300 de locuitori.

Se spune că aceștia au trăit izolați de comunitățile românești din America de Nord și vorbeau o limbă română amestecată cu multe cuvinte spaniole.