Home » Life & Style » Cine a fost Sfântul Daniil Stâlpnicul, prăznuit pe 11 decembrie în calendarul creștin, și ce rugăciune e bine să spui

Cine a fost Sfântul Daniil Stâlpnicul, prăznuit pe 11 decembrie în calendarul creștin, și ce rugăciune e bine să spui

Manolică Anca / 11.12.2021, 09:15
Cine a fost Sfântul Daniil Stâlpnicul, prăznuit pe 11 decembrie în calendarul creștin, și ce rugăciune e bine să spui

Calendar creștin ortodox 11 decembrie 2021. Biserica Ortodoxă îl sărbătorește în fiecare an în această zi din luna decembrie pe Sfântul Daniil Stâlpnicul. Acesta a îmbrățișat viață monahală încă de la doisprezece ani, a sfătuit și a prorocit mai multe evenimente din timpul împăraților bizantini Leon I, Zenon și Basilicus. Află mai multe despre viața Sfântului Daniil Stâlpnicul.

11 decembrie – Sfântul Daniil Stâlpnicul

Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul s-a născut în anul 409, în satul Vitaria, din Mesopotamia, din părinți creștini: Elias și Marta. Multă vreme, Marta fusese stearpă, însă Dumnezeu a ajutat-o, după ce a făgăduit în rugăciune că dacă va primi un copil, îl va închina Domnului. Așa s-a și întâmplat pentru că părinții l-au închinat cu totul Lui, încă din perioada copilăriei.

Astfel, acesta a îmbrățișat viața monahală la vârsta de doisprezece ani, intrând într-o mănăstire din apropiere. A fost tuns în monahism și a început să practice cu multă dăruire virtuțile viețuirii de acest fel. Într-una din călătoriile sale, starețul Antohie l-a luat pe tânărul monah Daniil cu el. În drumul lor au trecut și pe la Deir Sem”an, locul în care Simeon Stâlpnicul se nevoia.

Acesta l-a chemat pe Daniil sus pe stâlp și l-a binecuvântat, spunându-i despre greutățile multe pe care avea să le îndure. Impresionat extrem de mult de nevoința și de viața duhovnicească a Sfântului Simeon Stâlpnicul, acesta i-a purtat admirație până la sfârșitul vieții.

Sfântul Daniil Stâlpnicul
Sfântul Daniil Stâlpnicul

Și el și-a dat sufletul pe stâlp

După moartea starețului de la mănăstire, monahii l-au ales pe Daniil în locul lui. Dar acesta a renunțat și a fugit la Sfântul Simeon și apoi la Constantinopol. A stat nouă ani într-un templu părăsit la Filemporon, după care, la îndemnul Sfântului Simeon, s-a retras într-un munte dintre mare și Constantinopol.

După ce a avut o viziune cu Sfântul Simeon Stâlpnicul, care stătea pe un uriaș stâlp de nor spunându-i să fie tare și să primească ce îi va fi dat de sus, Sfântul Daniil Stâlpnicul a decis ca, ajutat de cei din jur, să pună un stâlp și să urmeze felul de viață pe care Sfântului Simeon a dus-o. După mai multe zile, un călugăr care fusese ucenicul lui Simeon, a ajuns la Constantinopol dând vestea că Sfântul Simeon trecuse la Domnul.

Sfântul Daniil Stâlpnicul i-a povestit ucenicului Sergiu viziunea sa cu Sfântul Simeon, iar atunci acesta i-a dat tunica Sfântului Simeon și a rămas alături de el. Astefel, a fost construit stâlpul cu grilaj, pe care Sfântul a rămas până la moartea sa, îndurând arșiță, frig, dar și atacuri ale demonilor.

În timpul ereziei lui Eutihie, Sfântul Cuvios Daniil a coborât de pe stâlp și a mers la Constantinopol pentru a-i întări pe credincioși împotriva ereticilor. De asemenea, el și-a prorocit ziua în care avea să moară. La ieșirea sufletului lui, ucenicii au văzut cum sfinții îngeri, apostoli, proroci și mucenici stăteau stâlpului pe care viețuise cuviosul. S-a mutat la cele sfinte pe 11 decembrie anul 490, la 80 de ani și 3 luni.

Rugăciune către Sfântul Daniil Stâlpnicul

Pe Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul îl rugăm să ceară de la Dumnezeu mântuirea sufletelor noastre.

„Să cântăm Domnului, Cel Ce a povățuit pe poporul Său prin Marea Roșie, cântare de biruință, că S-a preaslăvit.
Vrând să laud cu cântări pomenirea ta, Fericite Daniil, trimite-mi din cer rază purtătoare de lumină.
Ca un soare mare ai răsărit, părinte, marginilor lumii, luminând adunările credincioșilor, cu făclia faptelor bune.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Supunându-te, părinte, Legi­lor Stăpânului, ți-ai ucis trupul cu înfrânarea și l-ai supus pe el duhului.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu totul Om S-a arătat, rămânând și după Întrupare ceea ce a fost, Domnul, Cel Ce S-a născut din tine Neschimbat, Născătoare de Dumnezeu.”