De ce se numește Marea Neagră. De unde provine, de fapt, denumirea

Sigur te-ai întrebat măcar o odată de ce se numește Marea Neagră. Da, pe Glob sunt multe acumulări de ape care au primit nume de acest fel, cum ar fi Marea Albă, Marea Roșie sau Marea Galbenă. Însă de unde vine asocierea cu negru? Vei descoperi totul în articolul de mai jos.

De ce se numește Marea Neagră

Întinsă pe o suprafață impresionantă de 423.488 km², Marea Neagră se situează în spațiul pontic, înconjurată de țări precum România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia și Georgia. Foarte mulți oameni nu cunosc încă multe mistere ale  Mării Negre, deși curiozitatea este foarte mare. Și nu de acum. Hai să aflăm acum de ce se numește așa Marea Neagră.

Ei bine, Marea Neagră a avut foarte multe nume, de-a lungul timpului. Cimerienii, un popor de origine geto-tracică, care a trăit la nordul și nord-vestul Mării Negre spre apus și spre Dunăre, au numit-o Axania, adică „albastru închis“. Mai târziu, prin secolul al VIII-lea î. Hr., odată ce a avut loc colonizarea grecească a țărmurilor Mării Negre, aceasta a devenit Pontul Euxin, care se traduce prin „marea primitoare”. Grecii îi spuneau așa datorită faptului că nu prea existau furtuni în apropiere de țărm și pentru că în locul unde Dunărea se vărsa în mare, apa era bună de băut. În vremea Imperiului Roman de Răsărit (secolele IV-XVI), aceasta s-a numit Megali Thalassa, care însemna „Marea cea mare“.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

De unde provine, de fapt, denumirea

Însă, numele de Marea Neagră vine de la turci. Odată ce aceștia s-au extins spre nord, Imperiul Otoman asocia nordul cu întunericul și astfel, au denumit această apă Kara Deniz, care înseamnă „Marea Neagră”, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc şi astăzi Ak Deniz, adică „Marea Albă”.

O altă explicație în acest sens ar putea fi și hidrogenul aflat în dâncurile apelor. După câteva sute de metri adâncime, apa este înlocuită cu un strat dens de hidrogen. Orice obiect este scufundat la mai bine de 150 de metri devine negru, din cauza acestuit strat de hidrogen sulfurat. De aceea, fundul Mării Negre este considerat a fi un loc de fosilizare extrem de interesant. Astfel, toate epavele care au ajuns pe fundul Mării Negre, de-a lungul timpului, sunt într-o stare perfectă de conservare.

Relief, faună și civilizații străvechi scufundate

Conform specialiștilor, din punct de vedere al reliefului, Pontus Euxin este, mai degrabă, un lac imens format peste o carieră antică. Conspiraționiștii susțin că, în vremurile de demult, o civilizație antică extrăgea, din cariera care se afla pe locul Mării Negre, cantități uriașe de minerale. De asemenea, conform marilor cercetători ai lumii, pe fundul Mării Negre se găsesc ruine a celor mai vechi cetăți ce s-au aflat în spațiul carpato-danubiano-pontic: Tomis, Argamum, Callatis, și Histria, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi.

Fauna ascunsă în apele îndepărtate ale Mării Negre este și ea impresionantă. Într-una din expedițiile sale, cercetătorul american Robert Ballard, cel care a descoperit epava vasului Titanic în Oceanul Atlantic, a dat peste niște specii antice de scoici, care datează de peste 7.500 de ani. De asemenea, aici se regăsesc și peste 160 de specii de plante și animale marine pe cale de dispariție. Printre acestea se numără foca de Kaliakra, rândunica de mare, marsuinul sau crabul de piatră.