Istoria cafelei turcești. Cum a reușit să fie înclusă în patrimoniul cultural UNESCO

Cine va ajunge în Turcia este imposibil să refuze renumita băutură stimulantă al cărei gust este inconfundabil. Mai mult decât atât, savurarea cafelei este o modalitate de a crea o serie de legături sociale.

Cafeaua turcească în patrimoniul cultural al UNESCO

Osman Serim, vicepreședinte al Asociației pentru Cultură și Cercetare a Cafelei Turcești, asociație creată în 2008, într-un interviu pentru petitjournal.com din Istanbul, a livrat cititorilor ideea că toți membrii acestei asociații “văd cafeaua turcească ca un element al culturii populare turcești” și a reușit să încludă cafeaua turcească în patrimoniul cultural al UNESCO.

“Cafeaua turcească este primul lichid recunoscut ca patrimoniu imaterial, în decembrie 2013. A fost un moment minunat pentru asociație și gastronomia din Turcia […], oferind o vizibilitate mai mare cafelei turcești în lume, conferind o anumită legitimitate așa-numitei metode turcești.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Membrii Asociației pentru Cultură și Cercetarea Cafelei turcești nu exclud cafeaua greacă, bosniacă etc., deoarece au trăit împreună timp de 500 de ani sub Imperiul Otoman, creându-se astfel o relație strânsă între diferitele metode utilizate, deoarece fiecare țară are variantele sale. Numai că își doresc să facă din cafeaua turcească o alternativă la alte cafele populare din întreaga lume.

Vorbind despre rolul cafelei turcești, Osman Serim subliniază că “nu există o vizită de familie sau de afaceri la care să nu fii întrebat dacă vrei să bei cafea sau ceai”. Mai mult, orice contract comercial va fi parafat cu o cafea. Sau, spune vicepreședintele menționat, atunci când două persoane se vor căsători, în mod tradițional, familia viitorului soț merge la familia tinerei pentru a-i cere mâna.

Ea va pregăti cafea pentru toată lumea și va fi apreciată după meritele ei de a fi o bună gospodină, după calitatea cafelei pe care o va servi oaspeților. La fel, ea va prepara o cafea sărată viitorului soț pe care acesta o va bea fără să se plângă, dovada sentimentelor pe care le are față de viitoarea mireasă.

Istoria cafelei turcești

Prima cafenea deschisă la Istanbul datează din 1554 și a avut un succes rapid. De acolo, toate țările legate de Imperiul Otoman au descoperit cafeaua turcească. În Franța, cafeaua a devenit cunoscută grație unui ambasador trimis de sultanul Mehmet al IV-lea regelui Ludovic al XIV-lea. A creat o modă orientală la Paris, care include cafea. Marchiza de Pompadour, Honore De Balzac sau chiar Victor Hugo erau mari iubitori de cafea. Când asediul de la Viena a eșuat, otomanii s-au retras, lăsând în urmă pungi de cafea.

Standardele cafelei turcești impun regula boabelor 100% Arabica. Ceea ce dă specificul cafelei turceși nu este originea, ci procesul de preparare. Prăjirea este mai degrabă ușoară, cafeaua turcească este maro și nu neagră, măcinarea boabelor de cafea este mult mai fină decât pentru alte cafele și, în cele din urmă, modul de preparare este aparte.

Sunt turci care beau 5- 10 cafele pe zi sau mai mult. Conceptul și numele cafenelei provin de la cafenelele din Istanbul. Este un loc unde oamenii se întâlnesc pentru a socializa.
Cât despre ghicitul în cafea sau citirea viitorului în zațurile de cafea, amintește Osman, “obiceiurile nu și-au pierdut niciodată popularitatea, mai ales în rândul femeilor.

Este ca și cum ai citi horoscopul tău în ziar în fiecare dimineață. Credința oamenilor în acest tip de practică foarte populară nu ar trebui să fie minimizată”.
Deși automatele de cafea s-au înmulțit peste tot în lume, prepararea cafelei la ibric în Turcia rămâne populară, chiar și în rândul tinerilor.