Home » Life & Style » Top 8 cele mai frumoase și cunoscute poezii despre natură

Top 8 cele mai frumoase și cunoscute poezii despre natură

Ileana Mladinoiu / 14.01.2022, 12:24
Top 8 cele mai frumoase și cunoscute poezii despre natură

Natura a constituit dintotdeauna izvor nesecat de inspirație pentru artiști, pictori, poeți și muzicieni. Toți au găsit în peisajele naturale, cer, flori, munți, mare, lac, motiv pentru a-și dezvolta arta și creativitatea. „Poetul trebuie să aibă un singur model, natura, un singur ghid, omul”-spune Victor Hugo.

Poezii despre natură

Paul Cezane, celebrul pictor francez, a făcut din peisaj subiectul principal al lucrărilor sale. De exemplu, „Lac d’ Annecy”, unde copacul din prim-plan dă sentimentul de scară și distanță față de castelul de pe malurile îndepărtate ale lacului. Pantele munților închid scena.

De la el, ajungem la muzica și filmele care scot în evidență natura cu frumusețile ei, grădini, munți, câmpii. Este spațiul unde se arată bine prin imagini, dar la fel de bine se realizează prin poezie.

Cele mai frumoase și cunoscute creații

Fuziunea cu natura este una dintre temele principale ale romantismului. A fost lansat de preromanticul Jean-Jacques Rousseau în secolul al XVIII- lea, urmat de Novalis, François-René de Chateaubriand, Alphonse de Lamartine, Victor Hugo, precum și de William Wordsworth, John Keats și Percy Bysshe Shelley în Anglia.

1.Natura, de Victor Hugo

Tema naturii este prezentă la Hugo prin însuși titlul poeziei „Natura”, precum și prin câmpul lexical, pământ, pâraie, copac, cer etc. Adesea este personificată și reprezentată aici de copacul care vorbește. De altfel, temă recurentă în romantism.

2.Corespondențele, de Baudelaire

Cea mai cunoscută poezie despre natură a lui Baudelaire este sonetul „Corespondențele”: „Natura este un templu în care stâlpi vii/Să iasă uneori cuvinte confuze…”. Totuși, această poezie nu „corespunde” deloc ideilor lui Baudelaire despre natură și pare mai degrabă un exercițiu de stil.

3.Clar de lună, de Paul Verlaine

Paul Verlaine este unul dintre cei mai citiți poeți francezi, reprezentant al simbolismului, șef al curentului chiar. „Clar de lună” devine cunoscută în traducerea lui Ștefan Octavian Iosif. „În calmul trist al lunii, dând răgaz/În arbori păsărilor să viseze/Și să suspine, zvelte și-n extaz,/Printre statui, havuzurile treze”.

De la poeții francezi, la cei români

Natura de cele mai multe ori exprimă gânduri, sentimente, starea de spirit a unei persoane și, uneori, un conflict, o luptă între bine și rău. Tehnica preferată a poeților noștri este personificarea. Natura apare ca un templu în care omul trăiește, își deschide sufletul, se roagă, iubește, meditează, reîncarcându-și speranțele.

Prin operele lor, poeții redau naturii lumina, căldura, parfumul, dragostea. Poeziile închinate naturii se regasesc în folclor, in imagini de o frumusețe remarcabilă, cât în primele manifestări ale poeziei culte.

Ne amintim de poeții Văcărești, Costache Conachi, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu etc., chiar dacă la ei natura nu este propriu-zis o temă, ci mai curând folosește ca pretext pentru o alta temă. Este doar cadrul declanșator pentru stări sufletești nelegate direct de natură.

4.Miezul iernei, de Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri impune în literatura noastră pastelul, ca specie lirică. Poezia „Miezul iernei” este unul dintre cele mai valoroase pasteluri ale „Bardului de la Mircești”. Alecsandri descrie tabloul plin de măreție al unei nopți de iarnă, în care se simte copleșit de perfecțiunea naturii încremenite de un ger năprasnic.

„Totul e în neclintire, fără viață, fără glas;/Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă niciun glas”. Tabloul surprinzător este redat cu ajutorul figurilor de stil, al imaginilor vizuale, auditive, al repetițiilor. Natura este un templu uriaș, munții sunt altare, codrii organe sonore etc.

5.Noapte de vară, de George Coșbuc

George Coșbuc este considerat cel mai dificil poet român. Acest lucru nu se referă la puterea noastră de a-l înțelege, ci la lipsa unor criterii ferme prin care sa-i judecăm originalitatea.natura

În „Noapte de vară”, tabloul este văzut în detaliu, panorama adormirii satului e plină de banalități, nu are magia celui romantic, eminescian, completează doar spațiul. „Iat-o, plină despre munte/Iese luna din brădet/Și se înalță încet-încet,/Gânditoare ca o frunte/De poet. Poezia rămâne o feerie, intuind o atmosferă de vrajă. „Numai dorul mai colindă,/Dorul tânăr și pribeag,/Tainic se-ntâlnește-n prag,/Dor cu dor să se cuprindă,/Drag cu drag.”

Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

6.Ce te legeni?, de Mihai Eminescu

La Eminescu se întregește ideea că omul trăiește prin natură și natura prin om. De aceea ocupă un loc special în opera sa. Motivul codrului apare foarte des în poezia marelui Eminescu, cu toate elementele lui componente: creangă, frunze, iarbă, flori, copaci, lac.

Codrul este spațiul în care poetul atinge absolutul. L-a marcat de la primele sale poezii până la ultimele. În „Ce te legeni?” asistăm la un dialog al poetului cu codrul mâhnit de trecerea timpului. Lipsit de speranță, legănându-se în bătaia vântului, codrul provoacă compasiune ( „Fără ploaie, fără vânt/Cu crengile la pământ?”).

Adresarea este sinceră, ca atunci când poetul s-ar afla în fața unui prieten, arătându-și teama la sosirea toamnei, anotimp care provoacă moartea întregii naturi. Doar dorul cu zilele frumoase îl fac să înfrunte singurătatea.

7.Lasă-mi toamnă, de Ana Blandiana

Ana Blandiana, figură proeminentă a liricii contemporane, a cântat aceeași trecere dureroasă a timpului care afectează deopotrivă elementele naturii și sensibilitatea ființei poetice în „Lasă-mi toamnă”.

8.Note de primăvară, de George Bacovia

Întâlnim aici un peisaj de primavară, iar sentimentele sunt de fericire și admirație ale poetului față de trezirea la viată a naturii. Tabloul este compus din soare, fluier de răchită, fântână, primăvară, câmpie, care fac parte atât din planul terestru, cât din cel cosmic. „Verde crud, verde crud…/Mugur alb, și roz, și pur, /Vis de albastru și de-azur,/Te mai văd, te mai aud!”.