7 lucruri neștiute despre Casa Poporului. Ce se ascunde la ultimul etaj. Planul nebănuit al lui Ceaușescu

Adevăruri îngropate au fost dezvăluite chiar de cel care a condus partea cea mai secretă a lucrărilor de la Casa Poporului. Șapte lucruri neștiute despre cea mai scumpă clădire administrativă din lume. Care a fost, de fapt, planul nebănuit al lui Nicolae Ceaușescu?

Casa Poporului – clădirea recordurilor: a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Cum a fost umilit proiectul de suflet al lui Nicolae Ceaușescu

Construită „în spiritul arhitecturii realist socialieste”, Casa Poporului deține, și astăzi, numeroase recorduri. Este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Pentru ridicarea ei, Nicolae Ceaușescu a cerut construcția unui deal artificial, ce să mărească suprafața înălțată pe care urma să fie ridicată. Astăzi, Casa Poporului este nefolosită, în proporție de 70%. Unul dintre cele mai apreciate site-uri de arhitectură din lume, ArchDaily, a pus Casa Poporului  pe locul al doilea la capitolul „cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură din lume”.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Secretele nebănuite ale clădirii-emblemă, dezvăluite de cel care a condus lucrările de la Casa Poporului. Cum a fost construit buncărul antiatomic al lui Ceaușescu

Colonelul în rezervă, Nicolae Kovacs, omul care a supravegheat cea mai secretă parte a lucrărilor de la Casa Poporului, a dezvăluit detalii neștiute despre clădirea-emblemă a Bucureștiului. Absolvent al secției de Construcții Speciale din cadrul Academiei Militare, Kovacks i-a avut sub comanda sa pe cei 12.000 de militari rezerviști care au fost aduși pe șantierul uriaș. Potrivit acestuia, Casa Poporului are 5.000 de încăperi, și șapte etaje subterane, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Nicoale Ceaușescu, înconjurat de pereți din beton de 1,5 metri grosime, acoperiți cu o placă de eclatare, ce nu poate fi penetrată de radiații.  Buncărul ar avea o sală principală, ce ar fi putut fi folosită ca centru de comandă, cartierul general, ce ar fi avut legături telefonice securizate cu toate unitățile miitare din România, precum și mai multe apartamente locuibile, pregătite pentru cei aflați la conducerea statului, în cazul izbucniriii unui război.

„Ceauşescu voia să demonstreze prin Casa Poporului că e cel mai tare conducător din blocul socialist. Şi a reuşit. (…) Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Aveam vreo 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, a explicat Nicolae Kovacs, pentru Libertatea.

Pasajele secrete de sub Casa Poporului. Planul nebănit al lui Nicolae Ceaușescu pentru circulația subterană

Nicolae Kovacks era, la acea vreme, ofițer superior specializat în construcții speciale, ceea ce înseamnă că a putut fi implicat în construcția rețelei de pasaje subterane de la Casa Poporulu. Potrivit acestuia, ar fi vorba de aproape 20 de kilometri de tuneluri prin care urma să se circule cu mașini cu motor electric. Pasajele principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului.

„Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţiei – n.r.) şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate. Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, a dezvăluit colonelul Kovacs.

Cum a „moștenit” Nicolae Ceaușescu un buncăr de la…Hitler

În aceeași perioadă cu șantierul de la Casa Poporului, Nicolae Kovacs a lucrat și la clădirile „speciale” din apropiere. Este vorba despre actualul Hotel Marriott și Ministerul Apărării.

„Pe locul ales pentru minister era deja un buncăr cu un planşeu din beton de 1,2 metri grosime, construit de nemţi prin 1942. De acolo, armata germană dislocată în România avea legătură telefonică directă cu Hitler. Am încercat să demolăm acea structură, dar era prea greu şi am hotărât să o înglobăm în noul imobil. Aşa a devenit construcţia lui Hitler al doilea buncăr antiatomic al lui Ceauşescu, care nu este sub Casa Poporului, cum s-a spus mereu, ci, repet, sub Ministerul Apărării”, a detaliat Nicolae Kovacs.