Home » Tehnologie & Știinta » Ar putea trăi omenirea pe planeta deșert Arrakis? Experimentul inedit al oamenilor de știință

Ar putea trăi omenirea pe planeta deșert Arrakis? Experimentul inedit al oamenilor de știință

Manolică Anca / 09.11.2021, 12:40
Ar putea trăi omenirea pe planeta deșert Arrakis? Experimentul inedit al oamenilor de știință

O echipă de oameni de știință a simulat un model climatic al acestei planete științifico-fantastice și a descoperit că omenirea ar putea trăi pe planeta deșert Arrakis. Iată cum ar fi posibil acest lucru.

Cercetătorii spun că omenirea ar putea trăi pe planeta deșert Arrakis

O echipă de experți în modelarea climatică au simulat condițiile de pe planeta deșert Arrakis pentru a vedea dacă omenirea ar putea trăi cu adevărat acolo, la fel ca personajele lui Frank Herbert din seria epică de romane științifico-fantastice.

Rularea acesteia a durat cam trei săptămâni, la finalul cărora oamenii de știință au fost foarte mulțumiți să constate că mediul imaginat de Herbert a corespuns în mare parte cu așteptările. Pentru că o bună parte din Arrakis ar putea fi locuită, deși este neospitalieră.

Cum a fost făcută această cercetare

Oamenii de știință au pornit de la un model care se folosește în mod obișnuit pentru prognoza vremii și a climei pe Pământ. Mai întâi se stabilesc legile fizice (binecunoscute în cazul Pământului) și apoi se introduc toate datele despre formele munților, puterea soarelui sau compoziția atmosferei. Modelul poate simula ulterior și spune cum va arăta în linii mari vremea.

Astfel, după ce s-a decis păstrarea legilor fizice fundamentale pe care le respectă vremea și clima de pe planeta noastră, au fost introduse în model anumite aspecte ale planetei Arrakis, cele care sunt detaliate în romanele din Dune Encyclopedia. Acestea evidențiau topografia planetei și orbita ei, care era în principal circulară, la fel ca cea a Pământului. Forma unei orbite are influențe puternice asupra climei.

În privința atmosferei, aceasta este similară cu cea a Pământului. Totuși, are mai puțin dioxid de carbon (350 de părți per milion, față de 417 ppm ale terrei) și o concentrație mai mare de ozon (pe Pământ este foarte puțin ozon în atmosfera joasă, numai 0,000001%, în timp ce pe Arrakis este 0,5%). Ozonul este important fiindcă el contribuie de 65 de ori mai mult la încălzirea atmosferei decât dioxidul de carbon, într-o perioadă de 20 de ani. La final, un supercomputer a realizat toate calculele necesare.

Ar putea trăi omenirea pe planeta deșert Arrakis?
Ar putea trăi omenirea pe planeta deșert Arrakis?

Clima de pe Arrakis

În cărți și în film, planeta este descrisă ca având un soare nemilos și pustiuri dezolante de nisip și stânci. Însă, pe măsură ce te apropii de regiunile polare înspre orașele Arrakeen și Carthag, clima din carte devine parcă puțin mai ospitalieră.

Modelul însă spune altceva: cele mai calde luni de la tropice ating temperaturi de 45 de grade Celsius, iar cele mai reci nu scad sub 15 grade. Similar cu planeta noastră. Temperaturile extreme apar la latitudini medii și în regiunile polare. Acolo vara se pot înregistra 70 de grade pe nisip (cum se detaliază și în carte). Iernile sunt la fel de extreme, între -40 de grade la latitudini medii și -70 la poli.

Poate părea contradictoriu, pentru că regiunea ecuatorială primește mai multă energie de la soare. Însă în model regiunile polare de pe Arrakis au parte de mai multă umiditate atmosferică și acoperire noroasă, care încălzesc clima, deoarece vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră.

Deși în carte se spune că nu există ploaie pe planeta Arrakis modelul arată, totuși, că pot apărea cantități foarte mici de precipitații, restrânse doar la latitudinile înalte vara și toamna și doar în munți și pe platouri. Ar putea fi apărea ceva nori la tropice, ca și la latitudini polare, variind de la sezon la sezon.

Planeta este fierbinte, dar locuibilă

Ar putea trăi omenirea pe planeta deșert Arrakis? În primul rând, ar trebui să presupunem că personajele umane din carte și din film pot rezista la aceleași temperaturi ca oamenii de astăzi. În acest caz, tropicele ar fi regiunile cele mai locuibile, contrar cărții și filmului. Acolo este atât de puțină umiditate, temperaturile „termometrului umed” – măsura care combină temperatura și umiditatea – nu ar depăși niciodată limita de supraviețuire.

Latitudinile medii, unde trăiește marea majoritate a oamenilor de pe Arrakis, sunt de fapt cele mai periculoase în termeni de arșiță. În zonele joase, temperaturile medii lunare depășesc adesea 50-60 de grade, cu maxime zilnice și mai ridicate. Astfel de temperaturi ar fi nimicitoare pentru oameni.

Oamenii de pe Arrakis care se află în afara zonelor locuibile trebuie să poarte „distraie”, speciale pentru a ține răcoare oamenilor și să recupereze toată apa din transpirație, respirație și urină pentru a o recicla în apă potabilă. Este foarte important, se arată în care, fiindcă aici nu există surse din întinderi de apă și umiditate atmosferică.

Pe planetă poate fi și foarte frig în afara tropicelor, iar temperaturile de iarnă ar impune tehnologii speciale pentru supraviețuire. Orașe ca Arraken și Carthag ar avea de suferit și de la căldură și de la frig, un frig mai aprig decât în unele părți din Siberia de pe Pământ, care au atât veri fierbinți, cât și ierni extrem de reci.

Frank Herbert a scris primul roman Dune în anul 1965. Cu doi ani înainte ca Syukuro Manab să fi publicat primul și importantul model climatic. De asemenea, Herbert nu s-a putut folosi nici de vreun supercomputer de care noi dispunem astăzi. Așadar, lumea pe care a creat-o în cărțile sale pare remarcabil de plauzibilă șase decenii mai târziu.