Imagine nemaivăzută cu Maia Morgenstern din tinerețe. Detalii nebănuite despre începutul carierei celebrei actrițe

Maia Morgenstern, dezvăluiri nemaiîntâlnite despre începutul carierei sale. Marea doamnă a a scenei teatrului românesc trage linie la, ceea ce simte ea că este, finalul activității sale. Mesajul plin de regrete și amărăciune al artistei a fost însoțit de o fotografie nemaivăzute din tinerețea atriței.

Imagine nemaivăzută cu Maia Morgenstern din tinerețe

20 octombrie 2020, ziua în care autoritățile au decis închiderea activității în sălile de spectacole și de teatre acoperite, în contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus. După anunțul dureros, Maia Morgenstern a postat un mesaj emoționant pe o rețea socială. Actrița a dezvăluit că nu i-a rămas altă variantă decât să aștepte pensia.

„Aștept pensia. E vremea. Muncesc de peste patruzeci de ani. Amurgul e violet. Aștept pensia. Merit.”

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Maia Morgenstern a povestit cum, la vârsta de 18 ani, a picat examenul de admitere la Facultatea de teatru, IATC – pe vremea aceea. Erau 500 de candidate pe doar patru locuri. Rămasă  „pe tușă”, s-a angajat la Teatru Evreiesc. Cum nu avea studii de specialitate, I s-a dat un post de „figurantă corp ansamblu”. A dansat, a cântat, a învățat mult, dar a și plâns, după cum recunoaște chia rea. Un an mai târziu, s-a întors în fața comisiei de admitere la facultate. Tot patru locuri, tot 500 de candidate. De data asta, a intrat prima. Dar, patruzeci și ceva de ani mai târziu, recunoaște că nu ar fi contat nici dacă intra a treia sau chiar ultima.

„Acum patruzeci de ani și ceva, puțin ceva, am căzut la examenul de la facultate. Facultatea de teatru: IATC. Eram 500 de fete pe 4 locuri. N-am intrat. Meritam. Să nu intru: o nepotrivire. Monolog aiurea și poeziile. De forță, de dragoste, populară, fabulă sau de comedie. Și filosofică. Aveam 18 ani. Am intrat la „muncă „, la Teatrul Evreiesc de Stat. Figurantă corp ansamblu – că n-aveam studii. Aveam 18 ani. Am dansat si-am cântat, și-am învățat din mers. Și-am plâns un pic. Acum aștept pensia. Merit. După aia, am intrat la Facultatea de Teatru.

Tot 4 locuri erau, iar noi – 500. Da’ eu am intrat prima (si dacă intram a treia… avea ceva? Sau ultima să fi intrat, ce, ar fi fost rău?) Aveam de-acum 19 ani și eram prima.

Dar nu mi-au lăsat cuvântul de bun intrat, la deschidere. Ce dacă?!? N-ai mai uitat prostia asta?!? Acuma aștept pensia. Merit. Studenție, ambiții, examene, conflicte, cafele, țigări, amoruri. Maternitate. Nesiguranță. Asta e țara mea. Tu pleacă la tine în țară. Nu, această problemă nu există, mi-au spus la BOB. Și-au rupt memoriul pe care îl depusesem la Ministerul Educației. Ce mai contează. Acum aștept pensia. Merit.” 

„Era frig și zloată și noroi și apa prindea pojghiță de gheață în pahar”

Obligată de lege, Maia Morgenstern face stagiul în provincie. Născută și crescută în București, nu i-a fost ușor și nici nu i-a plăcut. Condițiile erau cumplite. Turneele și deplasările ce durau câte trei săptămâni o duceau prin toate satele și catunele din țară, la țară. Spectacolele se dădeau în în case de cultură sătești sau chiar în grajduri. Erau înghețați de frig, înconjurați de noroi, dar erau iubiți de oamenii care se înghesuiau să își clătească sufletele alături de actori. Am făcut stagiul în provincie. Așa era legea. Nu mi-a fost ușor. Nu pot zice că mi-a plăcut.

„Câte trei săptămâni de „turnee” și deplasări prin toate satele și catunele din țară, la țară. Sau împrejurimi. Case de cultură sătești. Sau grajduri. Era frig și zloată și noroi și apa prindea pojghiță de gheață în pahar. Dar oamenii ne iubeau, cred. Copii mai ales: gălăgioși și curajoși, ne luau în stăpânire fără complexe sau preliminarii: eram ai lor, le aparțineam, eram proprietatea lor. Își însușeau poveștile, costumele, măștile noastre, fără multe mofturi. Mulți ani, ani mulți…Acum aștept pensia. Merit.”

„Dacă nu te alegeam eu, nu făceai tu film niciodată cu strungăreața aia!”

A urmat angajarea la Teatrul Evreiesc de Stat și apoi La Teatrul Național. Ți-a împărțit viața între deplasările prin țară, pe bancheta unei Dacii și probele pentru filme. În postarea emoționantă, Maia Morgenstern a dezvăluit că i s-a spus de nenumărate ori să își schimbe numele de familie pentru că era „greu de scris și de pronunțat”. A refuzat categoric. A suportat condiții umilitoare pe platourile de filmare, s-a confruntat cu misoginismul multor regizori: „Dacă nu te alegeam eu, nu făceai tu film niciodată cu strungăreața aia. Hai, nu mai tremura. Uite, dragă, s-a învinețit de frig! E ceva! Numai fițe! Altele ar face orice pentru un rol… Acțiune!!!”

Acum, cu teatrele închise, cu  carieră uimitoare, de peste patruzeci de ani în spate, Maia Morgenstern anunță că își așteaptă pensia, ce vine „pe numele meu adevărat. Merit”.

„Apoi la Teatrul Evreiesc de Stat, iar. Sau la Teatrul Național, sau… în deplasări cu Dacia, până la Baia Mare. Și înapoi. Si mâine la Suceava, după aia la Tulcea. Și Târgu Jiu, da, să-l leg cu Vâlcea. Râmnicu Vâlcea. După aia pot să dorm până târziu, că plecăm la Constanța, toooocmai la trei. Acum aștept pensia. Merit. Și la filmare am fost, că am așteptat. Ce-am mai așteptat. Am fost la probe, am fost la multe probe. Și am luat. Dar mi-au zis să-mi schimb numele. Numele de familie, că-i greu de scris și pronunțat. Da, bine. Ce mult vreau să fac film. Nu. Nu. Și NU. Și bucatele, mâncarea, le dădeau cu gaz sau cu benzină. Să nu le mâncăm la repetiții. Motor. Dacă nu te alegeam eu, nu făceai tu film niciodată cu strungăreața aia. Hai, nu mai tremura. Uite, dragă, s-a învinețit de frig! E ceva! Numai fițe! Altele ar face orice pentru un rol… Acțiune!!! Acum aștept pensia. Pensia vine pe numele meu adevărat. Merit.”