Codul muncii 2021. Amenzi de până la 200.000 de lei pentru șefi, dacă își stresează angajații. Ce alte noi măsuri apar

Codul muncii 2021. Legislația în vigoare a suferit multe modificări anul trecut, amenzile putând ajunge la sume colosale. Printre acestea se numără sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori stresul care este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Iată care sunt toate măsurile noi prevăzute în Codul muncii 2021.

Codul muncii 2021. Amenzi de până la 200.000 de lei pentru șefi, dacă își stresează angajații

În vara anul 2020 a fost introdusă în legislația muncii o amendă de la 1.000 la 20.000 de lei pentru discriminarea la muncă. Acum, pe lângă acestea, apar în Codul muncii 2021 și noțiunile de discriminare prin asociere, hărțuire și victimizare. Iar la capitolul hărțuire se înscriu, de acum, și stresul sau epuizarea fizică ca forme ale hărțuirii morale la locul de muncă.

Așadar, în cazul în care autoritățile identifică fapte de hărțuire morală la locul de muncă, acestea sunt în măsură să oblige angajatorul la luarea măsurilor necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, ele pot obliga angajatorul să plătească costurile consilierii psihologice necesare pentru salariații hărțuiți moral, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii. Mai mult, în acest caz, angajatorii riscă amenzi de până la 200.000 de lei.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Potrivit legislației aplicabile în acest an, angajatorul are obligația de a lua toate măsurile necesare în scopul prevenirii şi combaterii eventualelor acte de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prevederea în regulamentul intern al unităţii sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. În cazul nerespectării acestor prevederi din Codul muncii 2021, angajatorul riscă o amendă între 30.000 și 50.000 de lei.

De asemenea, dacă un angajator stabilește reguli sau măsuri interne care pot să oblige, să determine sau să îndemne salariaţii să comită acte de hărţuire morală la locul de muncă, amenzile aplicabile sunt între 50.000 și 200.000 de lei. Iar în aceste cazuri, angajatorii pot fi obligaţi, de o instanţă judecătorească, să le acorde daune compensatorii şi morale salariaţilor în cauză și consiliere psihologică, pentru o perioadă stabilită de către medicul de medicina muncii (această măsură poate fi dispusă atât de o instanță, cât și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).

Codul muncii 2021. Munca suplimentară va fi mai aspru plătită de angajatori

Codul muncii din 2021 prevede ca angajatorii să fie sancționați pentru „nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”. Înainte, nu se ținea cont de numărul de salariați care încălcau legea, amenda fiind una singură.

O altă prevedere care apare în Condul muncii 2021 este legată de soluționarea conflictelor individuale dintre salariat și angajator. Astfel, ca alternativă la soluționarea în instanță, acum conflictele se pot remedia amiabil, prin procedura concilierii. Aceasta este opțională, iar părțile pot decide de comun acord să o folosească. Concretizarea acesteia presupune introducerea unei clauze în contractul individual de muncă fie la încheierea actului, fie pe parcursul relației de muncă.

Noi reguli în ceea ce privește cercetarea disciplinară a salariaților

În primul rând, important de menționat este că au apărut noi categorii de specialiști care pot participa la cercetarea disciplinară. Conform unei legi apărute în toamna anului 2020, angajatorii pot împuternici un consultant extern specializat în legislația muncii pentru a face cercetarea disciplinară prealabilă. Iar pe parcursul cercetării, salariații pot fi asistați, în fața angajatorului, și de un expert în legislația muncii sau de un mediator specializat în legislația muncii, pe lângă opțiunile care deja erau disponibile până la apariția acestor schimbări și anume, un avocat sau un reprezentant de sindicat.

De asemenea, tot în toamnă a mai apărut și prevederea care indică în mod expres cine poate să se ocupe de cercetarea disciplinară a salariaților, în numele angajatorului. Mai exact, au apărut trei opțiuni care deja erau folosite în practică: două interne și una externă. Ori se desemnează o persoană anume, ori se stabilește o comisie, ori se împuternicește un consultant extern specializat în legislația muncii.

Codul muncii 2021. Angajatorii care au camere video pentru securitate nu le pot folosi și pentru supravegherea salariaților

Este ceea ce consideră Autoritatea națională de protecție a datelor. Așadar, angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu vor putea să le folosească și pentru supravegherea salariaților. Autoritatea consideră asta deoarece, în esență, scopul inițial pentru care sunt folosite camerele de supraveghere nu mai este același.

Tot în 2020, a mai fost stabilit un cadrul legal și în ceea ce privește înființarea schemelor și fondurilor unor pensii suplimentare pentru salariați. Mai exact, angajatorii pot să acorde salariaților o pensie ocupațională, adică o pensie suplimentară, care vine în completarea pensiilor acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. Aceasta ste facultativă, schema de pensii fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și poate să acorde astfel de beneficii salariaților. La un astfel de fond pot participa angajații unei singure firme sau ai mai multora.

Noi obligații față de salariații cu handicap și amenzi majorate

Mai nou, firmele trebuie să asigure, pentru persoanele cu handicap, acces la locuri de muncă adaptate la potențialul funcțional al acestora și la capacitatea lor de adaptare. De asemenea, salariaților cu grade de handicap trebuie să li se asigure accesibilizarea locurilor de muncă și adaptarea sarcinilor în funcție de potențialul lor funcțional. În lipsa acestor măsuri, angajatorii riscă amenzi usturătoare, de la 10.000 la 25.000 de lei. Înainte, amenzile erau aproape la jumătate.

Amenzi mai mari riscă și angajatorii care au cel puțin 50 de salariați, dacă nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Sumele în acest caz se încadrează între 25.000 și 50.000 de lei.

Bugetarii cu două funcții trebuie să primească concediu de odihnă de la ambii angajatori

Legea prevăzută în Codul muncii 2021 a apărut în aprilie 2020, ca urmare a faptului că, înainte, bugetarii primeau concediu de odihnă numai pentru funcția de bază, pentru cealaltă fiind nevoiți să își ia concediu fără plată. Astfel, s-a eliminat discriminarea legislativă dintre salariații din mediul bugetar și salariații din mediul privat referitoare la acordarea concediului de odihnă.