Home » Știri » Diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu. Ce este important să știe angajații

Diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu. Ce este important să știe angajații

Bucur Ioana / 19.11.2020, 09:53
Diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu. Ce este important să știe angajații

Anul 2020 a schimbat complet modul în care angajații din întreaga lume își desfășoară activitatea. Se vorbește tot mai des despre telemuncă și muncă la domiciliu, însă puțini știu că cele două sunt forme distincte de activitate, reglementate de legi diferite. Află care este, de fapt, diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu.

Diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu

Care este diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu? De la debutul pandemiei de coronavirus în România, pe măsură ce numărul infectărilor COVID-19 creșteau de pe o zi pe alta, autoritățile au fost nevoite să ia măsuri drastice pentru a opri sau măcar încetini răspândirea virusului în comunitate. De aceea, mulți salariați și-au luat la revedere de la birourile și sediile în care își desfășurau activitatea, ajungând să lucreze de la domiciliu. În România, Codul Muncii prevede atât munca la domiciliu cât și telemunca, ambele făcându-se la distanță, dar reglementate de două legi diferite. Mai jos, vom puncta principalele diferențe dintre ele. Ce este important să știe angajații:

Ce este, de fapt, munca la domiciliu? 

Munca la domiciliu este prevăzută în articolul 108 din Codul Muncii. Salariații ce își desfășoară activitatea sub această formă îndeplinesc, din propria locuință, atribuțiile specifice funcției. Munca la domiciliu nu presupune neapărat utilizarea mijloacelor tehnologice. Cu alte cuvinte, nu sunt obligați să folosească un calculator sau să își țină camera video și microfonul pornite. Una dintre cele mai importante diferențe dintre telemuncă și munca la domiciliu este că, în cazul celei din urmă, angajații își pot structura singuri programul de lucru.

„Sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin. În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru”, prevede legislația în domeniu.

Munca la domiciliu este prevăzută în articolul 108 din Codul Muncii
Munca la domiciliu este prevăzută în articolul 108 din Codul Muncii

În momentul angajării, contractul de muncă este realizat doar în formă scrisă, în care se precizează clar că salariatul va lucra la domiciliu. Tot în contract, se va stipula și programul în care angajatorul are dreptul să controleze activitatea angajatului. În cazul muncii la domiciliu, angajatorul are obligația de a asigura materiile prime și materialele necesare pe care salariatul le folosește pentru a-și îndeplini sarcinile de muncă.

Diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu. Telemunca se poate face de oriunde

Spre deosebire de munca la domiciliu, telemunca este reglementată de Legea 81/2018. Potrivit legislaturii, telemunca se poate desfășura din oricare alt loc, nu doar de la domiciliul angajatului, cel puțin o zi pe lună. În acest timp, salariatul se va folosi de tehnologia informațiilor și comunicațiilor – laptop, tabletă, computer – primite de la angajator. Telemunca se desfășoară în baza unui contract individual de muncă sau al unui act adițional la acesta. Persoanele care își desfășoară activitatea în aceste condiții se numesc telesalariați.

Drepturile angajaților ce lucrează în regim de telemucă și muncă la domiciliu

Angajații care lucrează în regim de telemuncă și muncă la domiciliu au toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamente interne și prin contracte colective de muncă aplicabile salariaților care își desfășoară activitatea la sediul angajatorului. Din punct de vedere fiscal, ambele reprezintă venituri din salarii, supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii. Mai mult, perioada de activitate în cadrul contractelor de telemuncă și muncă la domiciliu se consideră vechime în muncă și perioade de stagiu pentru asigurările sociale de stat: pensie și sănătate.