Cum se formează de fapt deșerturile. Detalii mai puțin știute

Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Cum se formeaza deşerturile?

Apariţia deşerturilor

Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieții.

Lanțurile montane pot crea deșerturi, împiedicând aerul umed să ajungă în anumite zone. Cunoscut ca efectul „umbră de ploaie”, acest fenomen a jucat un rol important în formarea multor peisaje aride, inclusiv a deșerturilor Mojave, Gobi și Atacama. Deșerturile au tendința de a apărea sub zonele estice ale regiunilor subtropicale cu presiune mare.

Știri din lume

BOMBĂ! A apărut femeia cu care Traian Băsescu a avut o relație de DRAGOSTE

Știri din lume

Andra, apariție BOMBĂ de Paște. Și-a lăsat fanii cu gura căscată

Factorii care conduc la formarea deşerturilor

1. Evaporarea

Încălzită de Soare, apa se evaporă din oceane și din alte zone cu apă, intrând în atmosferă sub formă de vapori de apă, formând nori. Acest aer cald și umed este condus în interiorul continentelor de vânturi.

2. Curenții verticali

Dacă vântul puternic trece printr-o zonă montană, aerul cald și umed este forțat în sus. Pe măsură ce crește, aerul se extinde și se răcește. Deoarece aerul mai rece nu poate transporta la fel de multă umiditate, apa se condensează, căzând sub formă de ploaie sau zăpadă. Acest lucru este cunoscut sub numele de precipitații orografice și, de obicei, susține vegetația luxuriantă pe partea muntelui unde se găsește vântul ascendent.

      3. Coborârea aerului cald

Lipsit de umezeală, aerul rece și uscat trece către cealaltă parte a lanțului muntos, încălzindu-se din nou în timp ce coboară. Pe această parte a zonei lanțului muntos, lipsa de umiditate împiedică formarea norilor, creând o zonă uscată numită în mod obișnuit o „umbră de ploaie”.

4. Umiditatea scăzută

O regiune este clasificată oficial ca fiind deșert atunci când precipitațiile sunt sub 250 mm pe an. Fără vegetație, orice sol sau materie organică este măturată de vânturi, lăsând adesea în urmă nisip și roci. Umiditatea scăzută înseamnă, de asemenea, că poate deveni extrem de cald atunci când Soarele strălucește, dar foarte frig noaptea.

Tipuri de deșerturi

• Deșerturi aride

În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei vieții în regiune.

• Deșerturi nisipoase (Erg)

În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

• Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)

În acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezultate din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.

• Deșerturi cu pietriș (Serir)

Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialului adus de ghețari. Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).

• Deșerturi de sare

Au luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.

• Pustiuri de gheață

Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot aminti regiunile polare, ca Wright Valley din Antarctica.

Cele mai mari deșerturi de pe glob