Ce înseamnă și de unde provine Ler, cuvântul folosit adesea în colindele de Crăciun

Colindele de Crăciun aduc bucurie în casele oamenilor în prag de sărbătoare. Fie că primim colindători în casă sau mergem chiar noi să colindăm cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, colindele vestesc Nașterea Domnului Iisus Hristos. Ce înseamnă și de unde provine Ler, colindul pe care Ștefan Hrușcă l-a facut celebru aflăm în rândurile următoare!

Ce înseamnă Ler?

Acest cuvânt nu are o explicaţie exactă în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, însă există câteva variante cu privire la semnificația sa.

Potrivit dicționarului, lerul este „un cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic” și care provine din latină de la „[Ha]llelu[iah, Domine]”.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Există surse care consideră că acest cuvânt este derivat din numele împăratului roman Aurelian. „Un voinic… din țara Munteniască… ne spunea, precum (că) în țara Românească, aproape de Dunăre, pe malul Oltului, să fi văzând niște temelii că de cetate, cărora țăranii de pe acolo lăcuitori, din bătrânii lor apucând și din colindele anului, și astăzi au luat de pomenesc: Ler Aler Domnul…”, nota cronicarul Dimitrie Cantemir în anul 1717, în lucrarea „Hronicul”. Altfel, cronicarul Miron Costin credea că ler ar proveni din cuvântul slav „lel” care înseamnă „cupidon”.

În limba maghiară, ler ar însemna vatră. Astfel, regionalismul este folosit și de maghiarii din țara noastră, cu preponderență în zona Ardealului unde se află cea mai mare comunitate de maghiari din România. Vatra sau sobă de metal poate funcționa pe gaz sau chiar cu lemne.

În limba română cuvântul este păstrat sub două forme până astăzi, în special în Moldova, cum a fost consemnat și de Dimitrie Cantemir: Ler, Aler Domnul. Cuvântul este doar o prescurtare a formei aler. Regionalismul ler este folosit în colindele românești și îl auzim destul de des în cântecele artiștilor și colindătorilor. Îl putem întâlni și ca nume de persoane: Leru, Lerescu, precum și  în toponimie: Leresti (com.  în  jud.  Muscel), iar de această comună este legat și un dans: lereasca.

Originea cuvântului ler poate fi atestată încă de pe vremea dacilor și a românilor, iar procesul de formare a poporului român creștin a inclus și dezvoltarea culturală a limbii, reușind să introducă în vorbire și cuvinte cu proveniență din alte limbi. Vasile Pârvan susține ideea printr-un citat:

„Românismul și creștinismul nostru sunt născute și crescute în chip firesc: încet și trainic în Dacia lui Traian, și nu sunt de abia mai târziu „imigrate” din alte ținuturi”.

Cuvântul ler ne dovedește vechimea colindelor noastre religioase din epoca daco-română începând din secolul al IV-lea.

Ștefan Hrușcă a făcut „ler”-ul celebru

Ștefan Hrușcă a încercat să deslușească misterul privind semnificația interjecției ler pe care o folosește mai în toate colindele sale. Acesta a încercat să ofere și o explicație referitoare a cuvântului:

„Ştiu că multe capete luminate au încercat să-l definească. În colinde este doar un refren normal, cum este ‘flori de măr’ sau ‘florile dalbe’, deci este, pur şi simplu, un cuvânt de refren. În muzica populară, de exemplu, la refren ai ‘la-la-la’. Așa şi la colind, lerul e, pur şi simplu, un cuvânt de refren, nimic mai mult”.

Ștefan Hrușcă este un patriot convins, chiar dacă acesta și-a mutat reședința în Canada, dar ține concerte în fiecare an în perioada sărbătorilor și reușește să aducă bucurie și căldură în sufletele românilor ce îi ascultă colindele.