Home » Știri » Diabetul, problemă de sănătate publică. La fiecare șase secunde, un om moare din cauza acestei boli

Diabetul, problemă de sănătate publică. La fiecare șase secunde, un om moare din cauza acestei boli

Octavian Palade / 14.11.2016, 15:42
Diabetul, problemă de sănătate publică. La fiecare șase secunde, un om moare din cauza acestei boli

Diabetul tinde să devină o problemă de sănătate publică. Jumătate dintre adulţi nu ştiu că au această boală, iar tot mai mulți copii și adolescenți se îmbolnăvesc.

Diabetul este una dintre principalele cauze de deces la nivel global. La fiecare şase secunde, un om moare din cauza diabetului, iar jumătate dintre adulţi trăiesc fără să ştie că au această boală. În același timp, tot mai mulţi copii şi adolescenţi au diabet zaharat de tip 2, fără ca părinţii să-şi dea seama. Una dintre cauzele acesti boli este alimentaţia nesănătoasă, arată un raport al Federaţiei Internaţionale a Diabetului (IDF), citat de news.ro.

Foarte mulţi pacienţi ajung la diagnostic şi tratament când deja complicaţiile cauzate de diabet se fac simţite. Aproape 70 la sută  din îmbolnăvirile de diabet tip 2 sunt prevenibile prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Tema propusă de Federaţia Internaţională a Diabetului, în 2016, pentru data de 14 noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului, este ”Cu privirea pe diabet”, în acest fel dorindu-se promovarea importanţei prevenţiei, screening-ului şi a depistării precoce a diabetului zaharat de tip 2.

Medicii susțin că adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase este cheia spre prevenţie, iar singurul mod în care putem imprima copiilor obiceiuri alimentare sănătoase este prin exemplul personal.

“Prin acest eveniment dorim să atragem atenţia asupra faptului că diabetul zaharat este o problemă de sănătate publică, Federaţia Internaţională a Diabetului, subliniind faptul că până în 2040 vor fi peste 642 de milioane de pacienţi diabetici. De aceea, reducerea factorilor de risc ai diabetului zaharat constituie o prioritate, iar pacienţii diagnosticaţi cu diabet reprezintă polul de interes al specialiştilor din mai multe arii terapeutice, astfel încât prin această abordare interdisciplinară să se poată realiza creşterea calităţii vieţii lor”, a precizat prof. univ. dr. Gabriela Radulian,  vicepreşedinte al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Cele mai frecvente greşeli în alimentaţia copilului sunt cele legate de alimentaţia hiperenergetică, hipercalorică, produse de tip fast food cu gustări care conţin croissante, foarte multe dulciuri, în locul distribuirii caloriilor pe trei mese principale, iar la gustări fructe.

„Micul-dejun este masa cea mai importantă, pentru că asigură 30 la sută din energia necesară. Este nevoie de prezenţa tuturor alimentelor într-o dietă echilibrată, având la bază cereale şi consumate cât mai puţine grăsimile şi dulciurile. Zahărul, indiferent unde este, în prăjituri sau băuturi răcoritoare, creşte riscul de diabet. Legume crude sau fierte sunt bune. Dar un cartof fiert nu este atât de nociv ca un cartof prăjit. Postul de câteva săptămâni este bun chiar şi pentru copii”, a mai precizat medicul Gabriela Radulian.

Astfel, un mic-dejun care asigură 30 la sută din cantitatea întreagă de energie poate fi alcătuit din „cereale, o cană cu lapte sau un iaurt, o felie de pâine cu caşcaval şi o roşie. Este suficient”, a adăugat medicul.

Diabetul, factori de risc

Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Rodica Tănăsescu, medic primar medicină de familie, instructor-formator de medicină de familie, afirmă că diabetul este o patologie severă şi cu o incidenţă în creştere alarmantă.

„Alimentaţia nepotrivită din zilele noastre, fumatul, sedentarismul sunt factori de risc modificabili prin a căror reducere am putea împreună să stăvilim această gravă epidemie a secolului XXI. Boala este gravă în sine, dar mai ales prin complicaţiile ei şi prin implicarea definitorie în riscul cardiovascular. În acest moment, profesioniştii din sănătate, din educaţie, din industria alimentară, mass media, decidenţii trebuie să lucreze împreună pentru a reduce riscurile şi cortegiul de posibile nenorociri pe care le aduce diabetul. Ca societate profesională, ca medici de familie, ne oferim disponibilitatea de a lucra împreună cu ceilalţi pentru stăvilirea acestei adevărate molime”, a declarat Rodica Tănăsescu.

Pacienţii cu acest risc sau părinţii care îşi doresc o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru copiii lor pot să discute despre obiceiurile alimentare corecte împreună cu medicul de familie.

“Noi oferim sfaturi privind adoptarea unui stil de viaţă sănătos, începând din perioada prenatală a copilului, continuând pe tot parcursul vieţii, pentru că stilul de viaţă sănătos trebuie să fie un mod de viaţă şi nu un experiment într-un anumit moment al vieţii ”, a enționat dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familiei Bucureşti, medic primar medicină de familie, instructor-formator de medicină de familie.

Diabetologii din întreaga lume spun că un lucru îngrijorător este mai ales prevalenţa diabetului la copii.

“Statisticile la nivel global arată o creştere a numărului de cazuri de diabet zaharat tip 2 la copii de 2,3 la sut[ pe an. Ca medici de familie avem obligaţia să educăm pacienţii pentru prevenirea diabetului zaharat de tip 2 şi această educaţie începe din copilărie. Desigur, foarte important este şi screeningul pentru a diagnostica precoce diabetul şi a putea interveni în timp util, pentru a împiedica apariţia complicaţilor care sunt absolut covârşitoare ”, a precizat dr. Daciana Toma, coordonatorul Grupului de Lucru pe Diabet din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, medic primar medicină de familie, instructor-formator de medicină de familie.

Pe fundalul unui regim alimentar din ce în ce mai dezechilibrat şi a lipsei activităţii fizice regulate în rândul copiilor, specialiştii estimează că, până în 2040, diabetul va deveni o problemă de sănătate mondială.