Diferența dintre senator și deputat. 3 deosebiri între cele două funcții

Nu mulți sunt cei care știu care sunt diferențele între un senator și un deputat. În continuare, noi vă vom prezenta prin ce diferă Senatul de Camera Deputaților și care este structura acestora.

Diferența dintre senator și deputat

Mai exact, prima diferență dintre acestea o reprezintă numărul de senatori sau deputați. Deputații sunt în număr mai mare ca senatorii, deoarece, în România este prevăzut un post de deputat la 73.000 de locuitori și unul de senator la 168.000 de români.

Diferența dintre senator și deputat: Tipul de cameră de care aparțin

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

De asemenea, o altă diferență o face și tipul de cameră de care aceștia aparțin. Senatul reprezintă camera superioară a Parlamentului, iar Camera Deputaților este camera inferioară. În statu român, Parlamentul este bicameral și adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Ședințele celor două camere se desfășoară separat, dar pot fi și ședințe comune.

Diferența dintre senator și deputat: Cum se aleg senatorii și deputații

Din acest punct de vedere nu există diferențe. Votul este universal în cele 42 de circumscripții electorale, pentru cele 41 de județe și municipiul București, iar alegerile au loc odată la fiecare patru ani.

Asemănările dintre deputați și senatori

Pe lângă aceste diferențe, există și o serie de asemănări între deputați și senatori, prevăzute în statutul deputaților și senatorilor. Mai exact, articolul 71 din Constituția României spune că, nimeni nu poate fi în același timp deputat și senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.

Structura Senatului

Membrii Senatului României sunt aleși prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii români cu drept de vot. În Senat, există un număr de 136 de senatori, iar structurile interne de aici sunt constituite din Biroul Permanent, grupurile parlamentare și comisiile parlamentare.

Pe toată durata mandatului lor, senatorii au imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea libertății de exprimare a senatorului și protejarea acestuia împotriva urmăririlor judiciare respective, abuzive sau șicanatoare.

Structura Camerei Deputaților

Aceasta este camera inferioară a Parlamentului României și este compusă din 329 de deputați. Membrii Camerei Deputaților sunt de asemenea aleși prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii români cu drept de vot. Structurile interne ale Camerei Deputaților sunt constituite din Biroul permanent, grupurile parlamentare și comisiile parlamentare.

De asemenea, deputații beneficiază de imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea independenței acestora împotriva urmărilor judiciare și garantarea libertății de gândire și acțiune ale acestora. Deputații beneficiază de imunitate de la data validării mandatului. Imunitatea se păstrează pe toată durata mandatului de parlamentar.

O lege trebuie votată de amândouă camere pentru a fi promulgată

Precum în alte state cu parlamente bicamerale, și în România o lege trebuie să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. Potrivit Constituției României, Camera Deputaților este prima cameră sesizată și cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații.

Legile sau propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat. După aprobarea sau respingerea acestora, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.