Cele mai multe cutremure din România se produc în Vrancea. Iată ce se întâmplă, de fapt

În context European, România este o țară cu potențial seismic ridicat, alături de Grecia, Turcia și Italia, cunoscând de-a lungul timpului experiența unor cutremuri de mare magnitudine, ale căror efecte au fost devastatoare. Vorbim despre însemnate pagube materiale și, în special, despre pierderi de vieți omenești. Cele mai mari cutremure pe care le-a resimțit România au avut loc în regiunea Vrancea, de departe cea mai activă zonă epicentrală din țară. Aflați, în continuare, care sunt caracteristicile mişcărilor de pământ din această zonă.

Cele mai multe cutremure din România se produc în Vrancea

Seismicitatea zonei Vrancea nu este doar cea mai interesantă din România, ci și una dintre cele mai captivante din lume, iar asta nu numai din punct de vedere al energiei cutremurelor care se produc aici, ci și pentru că seismele mari au loc cu anumite regularități.

De cele mai multe ori, marile cutremure cu originea pe teritoriul țării noastre au fost simțite pe arii intinse în Europa Centrală, dar și în sudul și estul continentului. Cu toate că nu toate seismele au avut efecte catastrofale, riscul seismic în România este important (aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100), Bucureștiul fiind a doua capitală europeană ca nivel al riscului seismic, după Lisabona.

Știri din lume

Andra, apariție BOMBĂ de Paște. Și-a lăsat fanii cu gura căscată

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

După cum aminteam și mai sus, cele mai mari și devastatoare seisme înregistrate pe teritoriul României s-au produs într-o zonă situată la Curba Carpaților Orientali, zona epicentrală desemnată în literatura de specialitate sub numele de regiunea Vrancea.

Conform specialiștilor, originea cutremurelor din Vrancea este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice: zona Euro-Asiatică, Africană şi Indo-Australiană. Practic, tensiunile se generează în zona de contact a microplăcilor tectonice convergente la Curbura Carpaţilor.

Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia“, arată un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Citește și: Cutremur cu magnitudinea 5,2 grade în zona Vrancea, resimţit şi la Bucureşti

Care este explicația. Ce spun specialiștii

Din cauza efectelor lor catastrofale, cutremurele majore vrăncene au fost menționate și cunoscute din cele mai vechi timpuri, informații vagi despre acestea datând chiar din primul mileniu, înainte de anul 1000 d.H. Fiind cele mai frecvente, dar și cele cu magnitudinile cele mai mari, care pot atinge până la 7.9 grade Richter, se poate spune că „zguduiturile“ din regiunea Vrancea determină seismicitatea țării noastre.

Specificul cutremurelor vrâncene este că se produc la adâncimi mai mari de 100 de kilometri, fiind mai puțin periculoase decât cele care se produc la suprafață. Explicația constă în faptul că energia seismului se repartizează pe o suprafaţă mult mai mare.

Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia“, explică Mircea Radulian, cercetător științific principal la INFP, conform adevărul.ro.

Cutremure cu potențial distructiv mai pot avea loc și în zone crustale precum Făgăraș-Câmpulung, Banat, Shabla și Crișana-Maramureș.

În ultimii 300 de ani, România a resimțit 6 cutremure extrem de puternice, cu pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale:

1. Cutremurul din 12 iunie 1701, de 7.5 grade Richter, resimţit aproape în întreaga ţară;
2. Cutremurul din 11 iunie 1738, de 7.7 grade Richter, resimțit atât în Balcani, cât și în Serbia;
3. Cutremurul din 26 octombrie 1802, considerat cel mai mare, respectiv de 7.9 grade Richter;
4. Cutremurul din 23 ianuarie 1838, de 7.5 grade Richter, care a durat 30 de secunde;
5. Cutremurul din 10 noiembrie 1940, de 7.4 grade Richter, cu efecte distrugătoare mai ales la Focşani, în Moldova şi Ucraina;
6. Cutremurul din 4 martie 1977, de 7.4 grade Richter, care făcut şi cele mai multe victime – 1564 de oameni.