Home » Tehnologie & Știinta » De ce visăm. Ipotezele suprinzătoare ale oamenilor de știință

De ce visăm. Ipotezele suprinzătoare ale oamenilor de știință

Violeta Badea / 17.03.2021, 17:30
De ce visăm. Ipotezele suprinzătoare ale oamenilor de știință

De ce visăm. Ipotezele suprinzătoare ale oamenilor de știință. Te-ai vreodată de ce visăm? Ei bine, oamenii de știință au analizat în detaliu comportamentul uman în timpul somnului, în special în ceea ce privește visele. În acest articol veți afla la ce concluzii au ajuns specialiștii.

De ce visăm

De-a lungul timpului, cercetătorii au analizat visele și au ajuns la o serie de teorii. Unii susțin că visarea este o consecință a altor procese biologice ce au loc pe durata somnului, în timp ce alții spun că aceasta are un scop primordial. Se spune că acestea sunt urmări ale unor experiențe pe care le-am trăit în viața reală și care ne-au marcat.

O altă teorie spune că în vis avem tendința de a căuta rezolvarea la o problemă care ne macină și nu ne dă pace. Anumiți cercetători au ajuns la concluzia ca visul este o formă a conștiinței care unește trecutul, prezentul și viitorul în prelucrarea informațiilor din primele două timpuri (trecut și prezent), pregătindu-le pentru amintirea lor în viitor.

Până în prezent, nu există o singură teorie care să explice rolul viselor în viața noastră. Însă, toate cercetările duc la ideea conform căreia visul are legătură cu trei domenii: biologic, cognitiv și psihologic.

Ipotezele suprinzătoare ale oamenilor de știință

Specialiștii au ajuns la concluzia că atunci când dormim, în organismul nostru au loc numeroase procese importante, iar acestea au legătură cu două cicluri numite: somn REM  (rapid eye movement) și non-REM (non-rapid eye movement).  În continuare vă vom prezenta ce presupune fiecare dintre acestea.

Somnul REM si non-REM
Somnul REM si non-REM
  • Somnul REM

Se spune că între cele două etape există anumite diferențe, una dintre aceastea se referă la mișcarea ochilor, în direcții diferite, aspect întâlnit doar în cazul somnului REM. De asemenea, tot în cadrul acestei etape apar, de regulă și visele din timpul somnului.

În timpul somnului REM, ochii se mișcă cu viteză și au activitate destul de mare. Acesta apare, de obicei, la 90 minute de la adormire. Somnul REM este împărțit în mai multe etape. Astfel, prima etapă durează în jur de 10 minute, a doua etapă este mai lungă, iar ultima poate dura 60 minute.

Cercetătorii au descoperit că și activitatea cerebrală este una accelerată, precum ar fi în stare de trezie. Mușchii, însă, sunt inactivi, de aceea nu ne manifestăm conform evenimentelor din vis.

  • Somnul non-REM

Somnul începe cu etapa NREM, care are patru stadii: în prima și a doua etapă ochii sunt inchisi, dar te poți trezi cu usurință la auzul celui mai mic zgomot. Aceasta este faza de ațipirea și durează în jur de 10 minute. În a treia etapă, ritmul cardiac încetinește, iar temperatura corpului începe să scadă. Acestea sunt semnele că corpul se pregătește pentru un somn profund.

În ultima etapă apare somnul adând, iar trezirea se face mai greu. Chiar dacă nu îți dai seama, organismul tău lucrează în acest moment: se repară și se regenerează țesuturile, se consolidează sistemul imunitar, iar mușchii se refac. După acest proces, urmează o repetare a celor patru stadii ale somnului non-REM, însă în sens invers, de la patru la unu, finalizându-se cu etapa REM.