Care este, de fapt, povestea podului Grant și când a fost construit

Deși unii locuitori ai Capitalei trec zilnic pe podul Grant, nu sunt mulți cei care știu adevărata poveste a acestuia. Se pare că istoria podului a început de fapt cu o poveste de dragoste dintre un britanic și o româncă.

De unde vine numele podului Grant

După cum spuneam și mai sus, istoria podului a început de la o poveste de dragoste dintre un respectabil cetățean britanic și o româncă. Mai exact, Effingham Grant ajunge în România, în 1837. La vremea respectivă, tânărul scoțian avea doar 16 ani, însă era secretarul consulului britanic.

Effingham o întâlnește pe Zoe Racoviță, de care se îndrăgostește. Ulterior, în 1850, cei doi și-au unit destinele și au avut 16 copii. Pe când avea 34 de ani, scoțianul a decis că este vremea să se lanseze în afaceri și înființează Manufactura de tutun Belvedere. Aceasta a devenit mai apoi ”Regia Monopolurilor Statului”.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Ca zestre, Zoe și Effingham au primit moșia din partea de vest a Bucureștiului, unde boierul Dinicu Golescu a construit un conac. Terenul era situat în locul unde se află acum cartierele Regie și Crângași.

”În această grădină cu arbori seculari și frumoase alei se afla și conacul familiei, a adevărată clădire cetate, cu ziduri groase, pivnițe adânci, boltite, ferestre oblonite și un tunel care ieșea tocmai la malul râului Dâmbovița, pe unde, în eventualitatea unui pericol, localnicii își puteau găsi refugiu și scăpare. În această casă, renovată de mai multe ori, familia lui Dinicu Golescu și urmașii săi locuiau în zilele călduroase de vară, fiindcă orașul București, așezat în plină câmpie, era un cuptor de foc”, se arată în documentele de la vremea respectivă.

Scoțianul care a dat numele Podului Grant

În ceea ce privește numele podului, evident, acesta vine de la secretarul consulatului britanic, Effingham Grant. După ce fabrica sa a dat faliment, scoțianul a fost nevoit să vândă statului o parte din terenurile moștenite de la bunicii soției sale. Ei bine, Grant a parcelat restul proprietății și a vândut terenurile celor de la CFR. În 1865, Effingham a deschis prima crescătorie de orhidee de la care și numele Strada Orhideelor. Robert, unul dintre fiii lui Grant, fiind inginer a participat la construcția podului care a fost denumit Effingham Grant în onoarea tatălui său.

Din nefericire, soții Grant au decedat în 1892, la doar două săptămâni unul de celălalt. Ea a fost răpusă de boală, iar el de tristețe și singurătate.

Povestea Podului Grant

Inaugurarea primului pod a avut loc în 1909. Acesta avea patru tabliere din oțel și o deschidere de 42 de metri. Când s-au construit cele două linii de acces în depoul București Călători, podul a fost mărit. În 1929, s-au făcut mai multe lucrări de consolidare a podului, iar la finele anilor ’70 și începutul anilor ’80, în paralel cu acesta s-a construit un alt pod, conform normelor antiseismice stabilite după cutremurul din ’77. Așadar, noul pod Grant avea grinzi precomprimate de beton.

După finalizarea noului pod au fost scoase tablierele metalice ale celui vechi, însă pilonii podului acestuia au rămas prezenți între liniile de cale ferată. De atunci s-au realizat mai multe lucrări de reabilitare și întreținere a Podului Grant.