De ce nu a vrut Nicolae Ceaușescu metrou în Drumul Taberei, de fapt. A fost marea lui obsesie

În istoria comunismului românesc, Nicolae Ceaușescu reprezintă o personalitate emblematică. Nicolae Ceauşescu a preluat conducerea Partidului Comunist Român în 1965 care se numea atunci Partidul Muncitoresc Român, ca urmare a morţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Când spui Ceauşescu este imposibil să nu-l asociezi cu  aşa-numita „Epoca de Aur”, nume dat de propaganda oficială a vremii, care a apărut și a fost folosită în anii ’80, când se promovau intens realizările mărețe ale epocii (drumuri, poduri, căi ferate, baraje etc.).

Istoria neștiută a metroului din Drumul Taberei

Casa Poporului, Transfăgărașanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Barajul Vidraru, Hidrocentrala de la Porțile de Fier, Metroul din București plus altele sunt mărturia unor proiectanţi şi constructori de geniu, dar mai ales a unor sacrificii umane greu de imaginat, al căror număr, probabil, nu se va cunoaşte niciodată. Pentru că am amintit de metrou, ne-am propus să aflăm care este povestea din spatele celui din Drumul Taberei, loc unde dictatorul nu l-a dorit. Era marea lui obsesie.

De ce Nicolae Ceaușescu nu a vrut metrou în Drumul Taberei. Motivul nebănuit

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

În spiritul unei industrializări forţate de tip sovietic, Nicolae Ceauşescu a împrumutat România cu sume imense de la FMI. Atunci când bunul obştesc era al tuturor, dar niciun român nu avea nimic, se lucra pe stoc, iar mărfurile erau nevandabile în mare măsură. Pentru a-şi expune orgoliul de ctitor al „Iepocii de aur”, Nicolae Ceaușescu a hotărât să restituie miliardele de dolari burghezilor capitaliști într-un apogeu al cumpliților ani ‘80. Efectele sunt cunoscute: foamete, frig, întuneric.

Despre planurile de construire a primului metrou în Bucureşti se ştie că au început încă din anii 1909-1910, dar au prins viaţă mai târziu, prin 1975, sub conducerea lui Ceauşescu şi sub coordonarea Întreprinderii Metroul București. După ce Nicolae Ceauşescu aflase de la un simpozion internaţional că tendinţele demografice în creştere demonstrau că orice oraş cu peste un milion de locuitori, cum era şi cazul Bucureştiului, avea nevoie stringentă de metrou, s-a semnat actul de naştere al primului metrou din Bucureşti.

Octavian Udriște a fost unul dintre cei cinci ingineri care a primit, în 1 august 1977, sarcina de a pune bazele Întreprinderii de Exploatare a Metroului, ocupând funcția de șef al departamentului de Material Rulant al Metroului București.

Într-un interviu acordat hotnews.ro, acesta îşi aminteşte că: „În 1972, la o plenară a Comitetului Central, Nicolae Ceaușescu a anunțat că face metroul-dar fără ruși, fără nemți, fără ajutorul nimănui. Probabil, a vrut să demonstreze mapamondului că economia României poate să construiască singură un metrou. Am fost cinci feroviari selectați pentru a pune pe picioare o întreprindere care să se ocupe de construcție. Noi, cei cinci feroviari, a trebuit să învățăm ce e metroul. Și am luat-o de la Moscova, Kiev, Budapesta, până la Barcelona, să învățăm ce e metroul, prin vizite oficiale”.

Prima linie măsura 8,36 km, avea 6 staţii şi circula între Timpuri Noi și Semănătoarea, traversând Splaiul Independenţei, fiind inaugurată pe 16 noiembrie 1979. Actualmente, metroul bucureștean are cinci magistrale, cu o lungime totală de 77 de kilometri și 63 de stații.

Ce plan avea Ceaușescu

„Metroul trebuia făcut din Drumul Taberei până în Balta Albă, dar pentru că Ceauşescu l-a negat pe Gheorghiu Dej-a băgat metroul în Militari. În Drumul Taberei zicea el că trăiau burgejii, pentru că era făcut pe vremea lui Gheorghiu Dej. Era o lozincă, un orgoliu al lui Ceauşescu, şi prostia noastră de a-l face pe el marele arhitect, primul om al ţării”, după explicaţiile date evz.ro de către inginerul Victor Chiriac, cel care a proiectat printre altele staţia Eroilor.

Potrivit Octavian Udrişte, preşedinte onorific al Club Feroviar, Nicolae Ceaușescu nu a vrut să facă metrou în Drumul Taberei „pe motiv că acest cartier nu este ctitoria lui. El a vrut ca metroul să circule doar în zonele în care s-a construit pe vremea lui-ceea ce este absurd, pentru că toți locuitorii sunt ai Capitalei, tu ești doar pentru unii și pentru alții nu? Cartierul Drumul Taberei a fost construit pe vremea lui Gheorghiu Dej. Vedeți ce înseamnă, Dej l-a crescut?!”

Nicolae Ceaușescu nu a ținut cont de faptul că, la acea vreme, Drumul Taberei era cel mai aglomerat cartier din București și nici de faptul că Militari nu era nici măcar construit. Disprețuindu-l pe Gheorghiu-Dej, a mutat din creion direcția metroului în cartierul Militari.

Cu greu, metroul a fost pus în funcțiune în preajma celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, în data de 16 noiembrie 1979, cu doar 3 zile înainte de marele eveniment. Din motive de siguranță, Ceaușescu a venit la inaugurarea oficială, în data de 19 decembrie. „A tăiat panglica după ce s-a convins că n-a murit nimeni în metrou în perioada de funcționare”, a mai povestit Octavian Udriște pentru romania.europalibera.org.