Calendar creștin ortodox 2022. Zilele în care nu se fac nunți în 2022. Lista completă

În calendarul creștin-ortodox putem afla care sunt sărbătorile importante dintr-un an, în ce zile se ține post și care sunt zilele cu dezlegare la pește, dar și în ce perioade nu se fac nunți. Află în rândurile de mai jos, care sunt zilele în care nu se fac nunți în 2022.

Care sunt zilele din 2022 în care nu se fac nunți

Calendarul creștin-ortodox are mai multe cicluri, în funcție de sărbătorile religioase prăznuite de către Biserica Ortodoxă. Mai exact, aici putem găsi rânduielile bisericești importante, sfinții, sărbătorile din fiecare zi, zilele de post, cele cu dezlegare la pește, dar și zilele în care nu se fac nunți.

După cum bine știm, există anumite zile și perioade în decursului unui an, când creștinii ortodocși nu fac nunți. Potrivit calendarului creștin-ortodox 2022, nu se fac nunți:

Știri din lume

Andra, apariție BOMBĂ de Paște. Și-a lăsat fanii cu gura căscată

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

• în toate zilele de post de peste an;
• în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora;
• între 27 februarie – 05 martie (în săptămână lăsatului sec de carne);
• în perioada 06 martie – 24 aprilie (în Postul Sfintelor Paști);
• între 25 aprilie și 01 mai (în Săptămână Luminată);
• în perioada 20 iunie – 28 iunie (în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel);
• între 1 august – 15 august (în Postul Adormirii Maicii Domnului);
• între 14 noiembrie – 24 decembrie (în Postul Nașterii Domnului);
• în perioada dintre Crăciun și Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie).

Calendar ortodox – zile de post și posturile mari din 2022

Potrivit rânduielilor bisericești pentru calendarul creștin-ortodox 2022, zilele de post și posturile din acest an sunt în felul următor:

• Miercurile și vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare (însemnate cu harți)
• Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie
• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august
• Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie
• Postul Sfintelor Paști – între 7 martie și 23 aprilie
• Postul Sfinților Apostoli Petru si Pavel – în perioada 20 iunie – 28 iunie
• Postul Adormirii Maicii Domnului –  între 1 august și 14 august
• Postul Nașterii Domnului  – 14 noiembrie – 24 decembrie.

De asemenea, sunt și anumite zile în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie. Mai precis, acestea sunt: miercuri și vineri (20 și 22 aprilie); luni și marți (25 și 26 aprilie).

De ce începe Anul Bisericesc la data de 1 septembrie

Se pare că obiceiul de a începe Anul Bisericesc pe 1 septembrie a fost împrumutat de la evrei, care sărbătoreau la această dată anul civil, potrivit Sinaxarului din Mineiul zilei de 1 septembrie. Evreii încep calendarul din prima lună de toamnă, luna Tișri (septembrie), iar în prima zi a acesteia, ei se odihneau și îl slăveau pe Dumnezeu, potrivit basilica.ro.

Conform tradiției, Mântuitorul și-a început activitatea pe 1 septembrie, când pășind în sinagogă, el a citit cuvintele prorocului Isaia:

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați. Și să vestesc anul plăcut Domnului”. (Isaia 61, 1-2 și Luca 4, 18-19).

Potrivit scrierilor istorice, începutul Anului Bisericesc la 1 septembrie a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Aceștia au luat această decizie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Mântuitorului în mijlocul adunării evreilor din sinagogă.