Home » Când, unde, cum » Ce fel de elev era de fapt Nicolae Ceaușescu. Extrasul din catalog arată clar

Ce fel de elev era de fapt Nicolae Ceaușescu. Extrasul din catalog arată clar

Manolică Anca / 08.02.2022, 10:25
Ce fel de elev era de fapt Nicolae Ceaușescu. Extrasul din catalog arată clar

Cât a trăit şi după moarte, despre Ceauşescu s-au scris sute de cărți și articole, s-au făcut numeroase filme și documentare. S-au făcut publice numeroase interviuri şi memorii mai mult sau mai puţin alterate de subiectivism sau corectitudine politică. S-au re­produs fotografii din arhivele ins­tituţiilor comuniste de presă şi pro­pagandă sau din colecţii parti­cu­lare. Astăzi descoperim ce fel de elev era Nicolae Ceaușescu, dovadă fiind extrasele din cataloagele Școlii Primare din Scornicești.

Copilăria lui Nicolae Ceaușescu

Ultimul dictator al României s-a născut în Scornicești, județul Olt, la 26 ianuarie 1918 (sau 23 ianuarie, potrivit certificatului de naștere descoperit după ce a fost omorât), într-o familie cu încă nouă frați. El a fost al treilea. Se pare că Andruță, tatăl lui Nicolae Ceaușescu nu prea avea grijă de copii, iar după cum spunea chiar preotul din satul natal al fostului lider comunist, acesta „fura, bea, sărea la bătaie și înjura”. Pe de altă parte, Lixandra, mama dictatorului, era o femeie supusă și muncitoare.

Casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu era un modestă, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aceasta se alinia realității și tiparului mediului rural oltenesc de la începul de secol XX. Cu toate că multe scrieri spun că familia era una săracă, cu starea lui, Andruţă Ceauşescu se plasa printre sătenii mai înstăriţi. De meserie plugar, proprietar a 9 hectare de pământ, plus fâneaţă, pădure şi livadă, acest lucru îl încadra în rândul țăranilor mijlocași, cu o stare materială bună.

Ambii părinţi ai lui Ceauşescu ştiau carte. Convinși de foloasele scrisului, cititului şi socotitului, i-au trimis la școală pe toți cei nouă copii ai lor. Dar cum se îngrijeau Andruţa şi Alexandra Ceauşescu de educaţia copiilor şi ce așteptări aveau de la şcoală este greu de presupus, având în vedere contextul satului românesc din prima jumătate a secolului XX. Agricultura și îngrijirea animalelor erau baza unui trai decent.

Ce fel de elev era de fapt Nicolae Ceaușescu

Este cunoscut faptul că fostul dictator avea doar patru clase, pe care le-a făcut la școala din satul natal. Cu toate acestea, nu multă lume știe ce fel de elev era Nicolae Ceaușescu și ce rezultate școlare a avut. A intrat în clasa I în toamna lui 1925.

Potrivit extraselor din cataloagele Școlii Primare din Scornicești, puse la dispoziție de Arhivele Naționale ale României, Nicolae A. Ceaușescu a promovat clasa I cu media 8,26 și clasa a II-a cu media 8,18, situându-se pe locul al treilea, într-o clasă în care erau înscriși 35 de elevi. Așadar, un elev premiant.

1925-1926, Scornicești. Extras din catalogul clasei I ce conține rezultatele obținute de elevul Nicolae A. Ceaușescu (ANR, SJAN Olt, fond Școala Primară Scornicești, dosarul 177 /1925-1926, fila 3) / Historia
1925-1926, Scornicești. Extras din catalogul clasei I ce conține rezultatele obținute de elevul Nicolae A. Ceaușescu (ANR, SJAN Olt, fond Școala Primară Scornicești, dosarul 177 /1925-1926, fila 3) / Historia
1926-1927, Scornicești. Extras din catalogul clasei a II-a ce conține rezultatele obținute de elevul Nicolae A. Ceaușescu (ANR, SJAN Olt, fond Școala Primară Scornicești, dosarul 184 /1926-1927, fila 3) / Historia
1926-1927, Scornicești. Extras din catalogul clasei a II-a ce conține rezultatele obținute de elevul Nicolae A. Ceaușescu (ANR, SJAN Olt, fond Școala Primară Scornicești, dosarul 184 /1926-1927, fila 3) / Historia

În clasa a III-a a ob­ţi­nut media generală 8,95, iar în a patra și ultima clasă pe care a frecventat-o, Ceaușescu a avut cele mai slabe rezultate. O medie generală de 7,60 care îl poziționa al șaselea din clasă.

Potrivit Jurnalul, programa şcolii primare obligatorii de la acea vreme împărţea cursurile în cinci categorii: limba română (cu disciplinele: citire, exerciţii de compunere, exerciţii de intuiţie), mate­matică (aritmetică şi geometrie), științe (religie, istorie, geografie, ştiinţele fizico-naturale), dexterităţi (caligrafia, desenul, cântul, exerciţii corporale şi jocuri gimnastice, lucrări practice agricole, lucrul manual – la băieţi şi lucrul de mână – la fete) şi purtarea. La finalul acestor rubrici din catalog se adăugau pedepsele şi frecvenţa.