Ce să nu faci de Înălțarea Domnului. Obiceiuri strict interzise pe 2 iunie, despre care se spune că atrag ghinionul

Denumit în popor și Ispas, Înălțarea Domnului este unul dintre cele 12 mari Praznice Împărătești ale Bisericii Ortodoxe. La fel ca și în cazul altor sărbători importante, Înălțarea vine cu o sumedenie de obiceiuri, superstiții și tradiții. Haideți să vedem ce nu trebuie să faci de Înălțarea Domnului și ce obiceiuri sunt interzise cu desăvârșire în această zi.

Ce să nu faci de Înălțarea Domnului

Creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului la 40 de zile de la Înviere. În acest an, praznicul Înălțării Mântuitorului pică pe data de 2 iunie. Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din România a decis ca ziua de Înălțare să devină și sărbătoare națională, astfel a fost consfințită ca Ziua Eroilor.

Ei bine, în această zi de mare sărbătoare, unii credincioși respectă cu strictețe mai multe obiceiuri și tradiții strămoșești, așa că este bine să știm ce nu trebuie să facem de Înălțarea Domnului.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

De exemplu, de Înălțare, oamenii mai superstițioși nu dau din casă, printre altele, foc și sare. Se crede că făcând aceste lucruri vor da din casă norocul și vor avea parte de certuri și de pagubă.

Ca și în alte zile de sărbătoare, nu se fac treburi în gospodărie, iar gospodinele nu spală și nu calcă. În plus, se spune că nu este bine să te cerți, să jignești sau să adresezi vorbe urâte altor persoane.

Tot în această zi, oamenii nu seamănă ogoarele, deoarece se spune că nu vor da roade. De asemenea, Praznicul Înălțării Domnului este ultima zi din an când se vopsesc și se împart ouă roșii.

Tradiții și obiceiuri de Înălțare

Conform tradiției creștine, de Înălțarea Domnului, oamenii se salută cu „Hristos a înălțat!” – „Adevărat a înălțat!”.

În unele zone din România, de Ispas, oamenii își pun la brâu frunze de nuc, deoarece se spune că și Mântuitorul le-a avut atunci când s-a ridicat la ceruri. Tot în această zi, unii oameni se bat cu tulpini de leuștean pentru a fi feriți de rele și boli.

Chiar și vitele din gospodării sunt bătute cu leuștean. Se pare că astfel ele se vor îngrășa, vor fi sănătoase și ferite de boli. În alte locuri din țară, vitelor le sunt tăiate vârfurile cozilor. Apoi, acestea sunt îngropate în mușuroaie, iar oamenii rostesc urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în furnicar!”.

Cu ocazia Înălțării Domnului, credincioșii merg la biserică și dau de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă. Printre alimentele care se oferă se numără: ouăle roșii, pâine caldă, ceapă verde, brânză și plăcinte.

Tot de Înălțare se împodobesc casele și mormintele cu frunze de paltin, iar la ferestre se agață frunze de leuștean.

Potrivit credinței populare, cerurile sunt deschide de la Paște și până la Ispas, iar sufletele celor trecuți în neființă, care vin la casele lor în ziua de Înviere, se întorc acum în Rai. Se spune că merindele date de pomană de Înălțare reprezintă bucatele pe care sufletele morților le iau la întoarcerea în ceruri.