Înseamnă sau însemnează? Când și cum se folosește corect

Dacă ne referim la vocabular, cuvintele înseamnă și însemnează sunt omonime parțiale, fiindcă primul are o formă mai scurtă, iar al doilea una mai lungă.  Plus că sensurile lor diferă. Unuia îi dăm, pentru început, sinonimul „a reprezenta”, celuilalt „a nota”.

Înseamnă sau însemnează? Află care este varianta corectă

De la vocabular, trecem la morfologie pentru a stabili ce sunt ca parte de vorbire. Așa cum le observăm în titlu, înseamnă și însemnează sunt variante de indicativ prezent ale verbului a însemna, puse cu semnul întrebării. În cazul acesta va trebui să alegem una dintre ele, ca să nu ne abatem de la regulile gramaticale de care vorbim mereu în astfel de articole.

A însemna

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

1.a) verb tranzitiv (însoțit de un complement direct), de conjugarea I, se termină la infinitiv în a (a mânca, a dansa etc.). Conform dicționarelor explicative, poate avea sensul de „a evidenția printr-un semn caracteristic”, cu scopul de a identifica un obiect/o ființă.  Iar dicționarele de sinonime îi mai dau și înțelesul de: „a marca”, „a deosebi”.De exemplu: „Zootehniștii înseamnă/marchează animalele deținute prin diverse metode” sau „Fiecare grupă participantă la concurs îşi va însemna/va marca traseul cu o culoare”.

b) În expresia „a însemna cu fierul roșu”, adică „a înfiera”. De exemplu: „Mânzul trebuie însemnat/dăngalizat/ștampilat/marcat cu fierul roșu până la vârsta de șase luni”.

2.a însemna ca verb intranzitiv unipersonal

a) tradus prin a avea o anumită semnificaţie, a semnifica, a reprezenta; la cuvinte/vorbe a avea o anumită valoare, o anumită importanţă,  corespunde, a fi egal cu. De exemplu: „Mi-ai fost mereu aproape, ceea ce înseamnă/reprezintă/semnifică mult pentru mine”. Am putea scrie: „Mi-ai fost mereu aproape, ceea ce însemnează/cu sensul de notează/ mult pentru mine?”, „Oamenii fac cel puţin un gest care înseamnă/semnifică compasiune faţă de semenii lor”, „Străduindu-ne să vorbim şi să scriem corect înseamnă (dăm importanţă/valoare gramaticii), de fapt, a ne respecta pe noi înşine”.

b) în expresia: A nu însemna nimic, a nu avea importanţă. A nu avea nicio valoare. De exemplu: „Pentru mine, oamenii care nu-şi respectă cuvântul nu înseamnă nimic-nu au nicio valoare”.

c) în expresia: Ce înseamnă asta? Sau: Nu ştiu ce înseamnă vorbele tale. De multe ori, prin parcuri sau străzi, auzim o bunicuţă care-şi ceartă nepoţelul pentru că l-a împins pe un alt copil într-o băltoacă. Cu alte cuvinte, bunicuţa dezabrobă comportamentul copilaşului şi i se adresează cu expresia menţionată mai sus.

3) a) indică informaţii, imagini etc., sinonim cu: a nota, a scrie, a înregistra. De exemplu: „Reporterul înseamnă/notează/scrie/înregistrează toate informaţiile necesare redactării unui articol”, „Prietena mea îşi înseamnă zilnic stările într-un jurnal”.

b) indică terenuri, hotare, sinonim cu a delimita/a marca. De exemplu: „Cei de la cadastru înseamnă/delimitează/marchează parcelele de teren ale fiecărui proprietar”.

c) a observa, a remarca, a afla. De exemplu: „Am însemnat/observat/remarcat că poliţiştii au descins la locuinţa hoţului”.

d) în expresia „a însemna în răboj”. În trecut unele calcule erau însemnate pe răboj/se făceau crestături/gravuri pe o bucată de lemn.

La indicativ prezent, pentru că aici trebuie să ajungem, verbul „a însemna” se va conjuga în două feluri:

eu însemn
tu însemni
el/ea înseamnă
noi însemnăm
voi însemnaţi
ei/ele înseamnă

Însemnează

eu însemnez/notez
tu însemnezi
el/ea însemnează/notează
noi însemnăm
voi însemnaţi
ei/ele însemnează/notează

De exemplu: „Însemnează şi tu locul unde vrei să dai gaură”. De aici, tragem concluzia că variaţii libere apar și în paradigma verbelor în -a, cu sufix flexionar-ez:  demarchează/demarcă, inventă/inventează, reanimează/reanimă.
DOOM ne recomandă ca în cazul verbului „a însemna” să avem în vedere  variația de formă care marchează sensuri diferite: înseamnă/ a avea un înțeles, un sens, iar însemnează/a aplica un semn, a nota, a face o însemnare.