Locul din lume unde fetele sunt plimbate complet dezbrăcate pe stradă. Motivul halucinant

Imaginile revoltătoare cu fetele care sunt plimbate complet dezbrăcate pe stradă au făcut înconjurul lumii, iar Comisia pentru Protecția Copilului a intrat pe fir. Motivul pentru care au defilat goale este unul absolut uimitor, care are legătură cu ritual străvechi.

De ce fetele sunt plimbate complet dezbrăcate pe stradă

Videoclipurile cu fetele minore care sunt plimbate complet dezbrăcate pe stradă au devenit virale pe rețelele de socializare. Acestea le arătau pe tinere cum mergeau goale cu un trunchi de copac pe umeri, de care aveau agățată o broască.

Scenele revoltătoare au fost filmate într-un sat secat din regiunea Bundelkhand, statul Madhya Pradesh, India Centrală. Fetele sunt dezbrăcate și plimbate complet goale pe stradă ca parte a unui ritual al satului pentru a invoca ploile. Oamenii din zonă cred cu tărie că ritualul îl va potoli pe zeul ploii și va aduce precipitații în regiune.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Pe fir a intrat și Comisia Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului din India, care a cerut un raport de la administrația districtului Damoh, de care aparție satul. Poliția din Madhya Pradesh spune că nu a primit nicio plângere formală cu privire la evenimentul organizat, dar a spus că a deschis o anchetă.

„Se vor lua măsuri dacă vom constata că fetele au fost forțate să meargă goale”, a spus șeful Poliției din Damohn DR Teniwar, pentru agenția de știri Press Trust din India, potrivit BBC.

Fetele nu aveau mai mult de cinci ani

Clipul care fetele, o parte din ele având o vârstă foarte fragedă, mergând împreună într-o procesiune, urmate de un grup de femei care cântă diverse imnuri. Procesiunea s-a oprit la fiecare casă din sat, iar copiii au adunat boabe alimentare, donate ulterior bucătăriei unui templu local, care face de mâncare pentru întreaga comunitate. „Credem că acest lucru va aduce ploi”, a spus o femeie din procesiune.

S Krishna Chaitanya, perceptorul districtului Damoh, a declarat că părinții fetelor au fost de acord cu ritualul și chiar au participat la el, caz în care administrația nu poate face nimic altcev decât să informeze sătenii despre inutilitatea unei astfel de superstiții și să îi facă să înțeleagă că nu vor da niciodată rezultate astfel de practici.

Agricultura din această țară depinde foarte mult de ploile musonice și, astfel de ritualuri dedicate zeilor ploii se practică în multe regiuni. Unele comunități dețin yagnas (ritualuri de foc hinduse), în altele se fac căsătorii cu broaște sau măgari sau scot cortegii cântând cântece în lauda zeilor ploii. Experții culturali văd aceste practici ca fiind o măsură de disperare a celor care cred că nu mai au unde să apeleze pentru ajutor.

Și în România au existat ritualuri aducătoare de ploi

În lumea satului, atunci când seceta punea stăpânire pe regiuni întregi, iar recolta era serios ameninţată, comunitatea apela la două ritualuri de „chemare” a ploii. Unul din aceste obiceiuri este cel al „Paparudelor”. Acesta avea o dată tradiţională fixă, marţi, în a treia săptămână de după Paşte, însă se practica și în perioadele secetoase prelungite, în lunile iunie şi iulie. „La acea grea cumpănă a plugăriei „fete, aproape goale, joacă în drum, îmbrăcate în frunzăriş, şi lumea le udă cu apă”, spun bătrânii.

„Paparudă, rudă, /Vină de ne udă;/ Ca să-nceapă ploaie/să curgă şiroaie/ cu găleata leata/ peste toată sloata:/ unde dă cu maiul/ să crească mălaiul/ unde dă cu sapa/ să curgă apa…/ ploaia să pornească,/ holde să stropească,/ orzul şi cu grâul,/ secara şi meiul,/ legumele toate/ şi orice bucate.”, cântau fetele, în timp ce erau udate.

În cazul în care seceta era şi mai puternică, fetele de la sat practicau un alt ritual de invocare a ploii, şi mai puternic, numit „Caloianul”: „E obicei ca fetele şi femeile de la ţară, frământând lut galben, să modeleze un om în miniatură, numit Caloian, îl aruncă în gârlă, ca să tulbure norii şi apele, cum se întâmplă înainte de ploaie“.

„Caloine, iene,/ Caloine, iene,/Du-te-n cer şi cere/ sî deschidă porţile,/ să sloboade ploile,/să curgă ca gârlele/ zilele şi nopţile/ ca săcrească grânele/ să curgă şi ploile zilele şi nopţile/ să umple şanţurile,/ să crească legumele/ şi toate ierburile/ ca să plouă tot mereu,/ zilele şi nopţile/ să dea drumul roadelor,/ roadelor noroadelor/ ca să fie îmbelşugată/ ţara toată, lumea toată”, cântau fetele în acest timp.