1 Mai muncitoresc. Cum se sărbătorea pe vremea lui Ceaușescu. Cele mai cunoscute cântece patriotice

Defilări propagandistice, cântece patriotice, urale, pancarte cu mesaje, parade ale pionierilor și ai şoimilor patriei; muncitori, țărani, intelectuali sau elevi, cu toții se strângeau pentru a demonstra în sincron prin fața tovarășilor de partid. 1 Mai muncitoresc era momentul în care se prezentau realizările mărețe ale Partidului Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, alături de ceilalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, erau întâmpinați cu urale. Cum se sărbătorea pe vremea lui Ceaușescu?

1 Mai muncitoresc!

Cei mai mulți români au asociat-o mereu cu propaganda comunistă și cu mitingurile dedicate soților Ceaușescu. În alte țări, data a rămas consacrată acțiunilor sindicale. Pe vremea lui Ceaușescu, serbările câmpenești cu bere și mici încheiau o lungă zi de 1 Mai. Era partea agreabilă a acestei sărbători de partid. Ziua de 1 Mai era una liberă. Numai că muncitorii din fabrici, dar și profesori și tineri, erau obligați să participe la mitinguri dedicate dictatorilor.

Manifestațiile îi reuneau pe stadioane. Unii asigurau publicul, alții erau implicați în spectacolul propriu-zis la care asista conducerea Partidului Comunist. Se pregăteau scene de amploare, dansuri pe imnuri comuniste în sincron. Acestea aduceau un omagiu conducătorilor iubiți. Sunt celebre fotografiile, imaginile și tablourile care surprind evenimentul „1 Mai muncitoresc” mai ales spre sfârșitul anilor 80.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

1 mai la români

Marcată în România din 1890, „Ziua Muncii” a avut diverse direcții în funcție de regimul politic. Din 1890 și până la instaurarea comunismului, ziua era marcată în România prin serbări câmpenești și ieșiri la pădure. Astfel, timp de 55 ani, sub regii Carol I și Ferdinand, sărbătoarea presupunea timp liber petrecut alături de prieteni și cei dragi.

După 1945, a urmat perioada defilărilor comuniste, care au luat amploare sub regimul Ceaușescu. În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să ducă tradiția unei mișcării muncitorești internaționale, apărută sub egida celei de-a doua Internaționale.

În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități decât la inițiativa unor reprezentanți ai unor partide precum PSM și PRM. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai, autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde.

Coloane de oameni în ținute festive scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.

În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.

Cântece patriotice

Îți mai amintești cântecele patriotice ale vremii? Unul dintre cele mai cunoscute, este compus chiar de către Ciprian Porumbescu.

„1 Mai muncitoresc”

Râde iară primăvara,

Peste câmpuri, peste plai,

Veselia umple țara,

C-a venit Întâi de Mai!

Muncitorii au pornit

Și-ntr-un glas s-au înfrățit!

Și ei azi sărbătoresc

Unu Mai muncitoresc.

Înfrăţiţi azi cu țăranii,

Muncitorii-n joc și cânt,

Prăznui-vor în toți anii

Libertatea pe pământ.

Peste mări și peste țări,

Se adună pe cărări,

Lumea toată în alai

Pentru al nostru Întâi de Mai.

„Te slăvim, Românie!”

„Te slăvim, Românie!” a fost imnul național al Republicii Populare Române între 1953 și 1977. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Desliu, iar muzica a fost compusă de Matei Socor.

Te slăvim, Românie, pământ părintesc

Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc

E zdrobit al trecutului jug blestemat

Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat

Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica Populară Română

Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e făr și tărie și avânt

Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,

Făurim socialismul pe-al țării pământ.

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica Populară Română

Noi uzine clădim, rodul holdei sporim

Vrem în pace cu orice popor să trăim

Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag

Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag

Înalta-vom spre glorie al patriei steag

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica Populară Română.

„Mulțumim din inima partidului!”

Azi e zi de sărbătoare

Ziua când noi voioşii pionieri

Am pornit cu-nflăcărare

Pe un drum presărat cu primăveri

Ta-ra-ta-ta goarnele au sunat

Ta-ra-ta-ta și-ntr-un glas au cântat

Mulțumim din inima partidului

Mulțumim din inima partidului

Că-ntr-o zi de sărbătoare

Ne-a croit drum nou de pionieri

Mângâiați de blândul soare

Ce-a pornit ca și noi la drum din zori

Învățăm cu-nflăcărare

Cum să fim patriei folositori

Ta-ra-ta-ta goarnele noi sunăm

Ta-ra-ta-ta și-ntr-un glas noi cântăm

Mulțumim din inima partidului.

Mulțumim din inima partidului

Că-ntr-o zi de sărbătoare

Ne-a croit drum noi de pionieri

Zi de zi copilăria

fericiți și voioși ne-o vom trăi

Braț la braț cu datoria

Ce cu drag primii ne-o vom împlini.