Cel mai sigur loc, în caz de cutremur. 5 mituri celebre despre seism, demontate de specialist

Cutremurele din România au afectat de-a lungul timpului blocurile cu o vechime foarte mare. Un eventual posibil cutremur cu o magnitudine mai mare, cum a fost cel din 1977, va pune la pământ foarte multe ansambluri de locuinţe vechi din țară. Un inginer specialist care se ocupă de soluții pentru reducerea riscului la cutremur ne sfătuiește unde am putea să ne adăpostim în caz de cutremur. Este bine să ne așezăm sub tocul ușii?

5 mituri celebre despre cutremur

1. Cel mai sigur loc în care te protejezi este sub tocul ușii – Fals

Clădirile făcute după anul 60 sunt proiectate și prevăzute cu un mecanism de colaps din proiectare, pentru că o clădire este și proiectată să pice într-un fel. Și clădirea este proiectată să pice prin cedarea elementelor orizontale, înainte de cele verticale. Deasupra ta este o grindă care ar trebui să pice printre primele elemente ale clădirii. În concluzie, grinzile din lemn pică primele, inclusiv tocul ușii, a explicat Matei Sumbasacu pentru Libertatea.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

2. Blocurile vechi sunt mai sigure – Fals

Adesea auzim că blocurile vechi sunt făcute cu simţ de răspundere mai mare decât blocurile noi. Și în foarte multe cazuri așa și este. Nu puțini oameni au surprins că materialele folosite în structura blocului sunt de proastă calitate sau au descoperit cu stupoare că unde trebuiau să fie grinzi de susținere, ca în planul original al blocului, ele lipsesc cu desăvârșire. Dar în cazul unui cutremur, cu cât e mai mare vechimea unei clădiri, cu atât e mai vulnerabilă.

În primul rând, vorbim de nivelul de asigurare seismică din proiectare. Am avut mai multe coduri de proiectare seismică ce au funcționat în România și până în 1978, nu am avut un cod seismic bun. Primele recomandări au apărut în 40, în linie cu ce se studiase până atunci. În 1963 s-a introdus un cod seismic care lua în considerare că seismele afectează clădiri în funcție de flexibilitatea lor, în funcție de înălțime. Problema este că acel cod din 63 a fost calibrat după un cod rusesc, care și el era calibrat după un cod californian, ce se baza pe cutremurul de suprafață.

Dar, între 1963 și 1977, noi am construit clădiri după principiul, cu cât e mai înaltă clădirea, cu atât este mai puțin vulnerabilă la un cutremur. Considerând că și tipul cutremurelor noastre sunt la fel ca cele din California. Am aflat cu stupoare în 1977, că nu putem pune problema în acest mod.

Partea cea mai tristă este că nu au apărut consolidări masive după acel cutremur devastator, care ar fi trebuit să se întâmple în toată țară. Au existat unele reparații, dar nu și intervenții care să consolideze clădirile.

3. Cutremurele mari au loc doar dimineața sau sunt influențate de condițiile meteo: după perioade lungi de secetă sau după perioade ploioase -Fals

De obicei, în România, cutremurele au loc noaptea, în marea majoritate a cazurile se întâmplă să fie spre orele dimineții, dar nu trecute de ora 6. Cutremurele se petrec la scară geologică. Seismologii studiază între 100 și 300 de ani în care s-au tot întâmplat cutremure, apoi trag concluzii. Noi am avut prima înregistrare de cutremur puternic în 1977. Nu au o bază de date solidă din care să tragă concluzii științifice. Acest lucru este susținut de inginerul Matei Sumbasacu.

4. Cutremurele au loc din ce în ce mai des, astfel că vom ajunge la un moment dat la unul devastator, precum cel din 1977

Activitățile seismice sunt diferite de la caz la caz. O sursă poate să fie mai activă sau mai inactivă din când în când, fără să știm de ce și ce înseamnă asta. O intensificare a activității seismice nu ne zice nimic. Există și reversul acestui mit, care spune că, cu cât sunt mai multe cutremure mici, cu atât mai bine, pentru că se disipă energia dinăuntru și nu mai e așa o problemă cu cutremurul. Dar există și cealaltă parte a acestui mit: atunci când încep să se întâmple mai multe cutremure mici, probabil va urma un cutremur mare. Ambele pot fi adevărate, dar nu sunt destule date care să dovedească acest lucru.

5. Un bloc reabilitat termic este mai sigur la cutremur – Fals

Trebuie știut că blocurile din clasa I de risc seismic nu intră în această categorie. Cele din clasa a II-a sau din categoriile de urgență se califică, în teorie, dar sunt la fel de vulnerabile. Există o expertiză tehnică ce se face înaintea izolării ansamblului de locuințe. Se numește expertiză tehnică calitativă, nu există un cadru legal care să specifice clar.

Zona din Capitală, unde sunt blocuri construite pe Șoseaua Mihai Bravu este un exemplu foarte bun. E plină de blocuri vulnerabile la activități seismice, iar blocurile înalte făcute în anii 63-75, de 9-10 etaje sunt foarte sensibile. Primăria le-a reabilitat termic, dar dacă le-ar fi expertizat, probabil ar fi luat clasa I de risc seismic, nu clasa a II-a, așa cum sunt declarate.