Cine a fost Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România. Povestea impresionantă de viață

Maria Cuţarida Crătunescu a fost prima femeie medic din România, doctor în medicină. Cu toate acestea, a fost nevoită să își deschidă o clinică privată din cauza prejudecăților de la acea vreme. Află povestea impresionantă a medicului.

Maria Cuţarida Crătunescu a fost prima femeie medic din România

Maria Cuțarida s-a născut în 10 februarie 1857 la Călărași care, la acea vreme se afla în țara Românească. La acea vreme, femeile nu avea drept de vot și totodată era un lucru neobișnuit dacă acestea aveau mai mult de 4 clase. Cele care terminau liceul erau fetele boierilor, iar numărul femeilor care terminau o facultate se puteau număra pe degete.

Prejudecățile de la acea vreme nu i-au permis Mariei Cuțarida să lucreze ca medic la Spitalul Brâncoveanu. Astfel, pentru a putea profesa meseria sa, aceasta și-a deschis o clinică particulară. Maria Cuțarida a ajuns să fie recunoscută pe plan internațional și totodată era și una dintre primele militante feministe din România.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Aceasta a urmat liceul la Școala Centrală din București, finalizând studiile la Zurich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină de acolo, însă din cauza dificultăților în ceea ce privea limba, a decis să se treansfere la Universitatea din Montpellier unde și-a prezentat teza de licență în limba franceză.

Stagiul de spital l-a urmat la Paris, ajungând doctor în medicină în anul 1884, cu cteza ”despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin”. Ziarele de la acea vreme din România scriau despre succesul acesteai, astfel că publicația ”Românul” a menționat-o într-unul dintre articolele sale, ”o româncă, doctor în medicină”.

Acela a fost și anul în care a reușit să obțină doctoratul, revenind în țara sa natală pentru a obține dreptul de liberă practică și pentru a-și echivala diploma obținută în Paris. Calificativul ”Magna cum laude” era calificativul examenului pe care l-a susținut. Din dorința de a practica meseria, aceasta a cerut Spitalului Brâncovenesc să îi ofere un post secundar în cadrul secției de ”Boli ale Femeilor”.

Conducerea i-a respins cererea, iar în loc i s-a oferit un post de profesoară de igienă. Un an mai târziu a reușit să obțină un post la Spitalul Filantropia din București unde acorda consultații gratuite. A încercat să obțină gradul de medic prima ginecolog susținând un examen, însă a fost un eșec.

A lucrat alături de Regina Maria

La Azilul ”Elena Doamn” aceasta devenea șef al catedrei de igienă, ulterior obținând titlul de șef al secției de ginecologie. În anul 1894 aceasta și-a dat demisia, astfel că instituția spitalicească a decis să modifice profilul secției unde lucra. Trei ani mai târziu, înființa Societatea Materna care se ocupa cu ajutor copiilor săraci.

În anul 1899 a înființat prima creșă care se afla la Fabrica de Tutun din București. Acolo consulta în jur de 2000 de muncitoare. În anul 1900, Maria Cuțarida a prezentat la Paris în cadrul Congresului acțiunilor feministe lucrarea ”Munca femeii în România”. Totodată a prezentat și o statistică a femeilor care nu au putut să meargă mai departe din punct de vedere intelectual.

”Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbeşte îndeajuns în favoarea activităţii noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licenţiate în Litere şi 21 licenţiate în Ştiinţe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, şi o licenţiată în Drept, 319 profesoare de şcoală secundară de fete şi 2 licenţiate în Farmacie. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre şi al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”, se arată în prezentarea Mariei Cuţarida Crătunescu.

În perioada Primului Război Mondial, aceasta a fost mobilizată la Institutul și internatul Evanghelic unde lucra alături de Regina Maria. Din cauza problemeleor de sănătate, după război, aceasta s-a văzut nevoită să se retragă din activitate, iar la vârsta de 62 de ani, a murit.