Pieptăn sau pieptene. Care este forma corectă și de ce

Cunoașterea rezultatelor cercetărilor lingvistice este mereu necesară educației. Elaborarea de gramatici, dicționare explicative, îndreptare ortografice și ortoepice fac posibil inventarul cuvintelor, explicând felurile în care se aplică formele diverse ale acestora.

Gramatică: pieptăn sau pieptene. Care este forma corectă

Pe de altă parte, varietatea cuvintelor complică într-un fel lucrurile, învățarea, dacă regulile sunt sumar explicate. Schimbările de sunete care nu modifică înțelesul unui cuvânt, cum e cazul lui pieptăn/pieptene, le putem interpreta ca încercări de a ușura pronunțarea lor. La nivel fonetic, pieptăn este mai scurt decât pieptene. Să aflăm dacă acesta ar fi un motiv de alegere a unuia dintre cei doi termeni.

Să luăm mai întâi verbul a pieptăna, cu reflexivul a se pieptăna, ale cărui sensuri sunt: a-și descurca/descâlci părul, a aranja părul cu pieptenele. Dar, de ce nu cu pieptănele?

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

În plus, el se conjugă astfel: Eu pieptăn,Tu pieptăni, El/Ea pieptănă, Noi pieptănăm, Voi pieptănați, Ei/Ele pieptănă

Atunci suntem înclinați să considerăm că substantivul de genul masculin pieptăn este varianta corectă. Nu ne pronunțăm încă, până nu mai parcurgem câțiva pași.

Explicațiile următoare se bazează pe scurta trecere în revistă a lucrărilor  care au în inventarul lor și acest cuvânt intrat la dublete substantivale, precum: vehicul/vehicol, cearceaf/cearșaf etc.

De la un Îndreptar ortografic de prin 1971, unde găsim forma pieptene, cu pluralul piepteni, trecem la altul din 1984. Observăm aceeași situație, adică pieptene. Ajungem în 2001-2002, și nu descoperim nicio schimbare la academicianul Iorgu Iordan.

Ce arată Dicționarul Explicativ ilustrat al Limbii Române

Abia la Dicționarul Explicativ ilustrat al Limbii Române (DEXI), cât la DOOM ediția a II-a din 2007, cuvântului pieptăn i se trec și variantele piepten/pieptene (substantiv masculin cu pluralul piepteni, un obiect de toaletă din os, metal, plastic). Deși unul ne trimite la celălalt. Pieptăn la pieptene și viceversa. Piepten, forma mai scurtă, vine de la „pectinem”.

Pieptăn este substantiv masculin, nearticulat. Articulat la nominativ și acuzativ, singular, ne dă forma pieptănul. La plural, piepteni, pieptenii, pentru ca la genitiv-dativ, singular să avem pieptănului cu pluralul  pieptenilor.

Pieptăn are și diminutivele pieptănuș, format de la pieptene plus sufixul uș, la plural pieptănușii, sau pieptănuț, format de la pieptene plus sufixul uț. Adăugăm și forma populară pieptenel ce vine de la pieptene căruia i s-a atașat sufixul el.

Cuvinte derivate

Mai vedem și care sunt cuvintele derivate de la pieptăn:

Pieptănar este o persoană care face sau vinde piepteni. Cuvântul, substantiv ca parte de vorbire, s-a format prin derivare cu sufixe. În cazul de față, pieptăn plus sufixul ar a dus la pieptănar.

Pieptănărița este soția pieptănarului.

Pieptănătoarea este mașina de pieptănat fibrele de lână, bumbac sinonim cu daracul.

Pieptănătură este mod de aranjare a părului, coafură, frizură, rezultatrul pieptănării părului.

De ce se folosește încă forma pieptene

Are același sens ca pieptăn, o întâlnim în dicționarele online cu care suntem deja familiarizați și nu poate fi considerată o gravă eroare.

Pieptăn sau pieptene în DOOM 3

S-ar părea că doar forma pieptăn este cea corectă. Din punct de vedere etimologic el vine din latinescul „pecten” (pieptăn). Prin urmare, bătălia dintre pieptăn și pieptene este câștigată de pieptăn. Deși toată lumea se va duce către dexonline.ro, unde vor fi explicate ambele variante cu același înțeles.

Numai piaptăn să nu folosim, chiar dacă și această formă este menționată în dexonline.ro.