Cine a fost Mihai Bravu, de fapt. Povestea neștiută a șoselei bucureștene

De multe ori v-ați întrebat de unde vin numele orașelor, cartierelor, străzilor și șoselelor acestora, ducându-vă cu gândul poate la istorie sau la alte domenii, cum ar fi medicina, arhitectura etc. Este și cazul șoselei Mihai Bravu, o arteră esențială de circulaţie a capitalei, parte a inelului principal rutier. Frământată a fost istoria acestei șosele, iar povestea ei este încă neștiută de mulți dintre noi.

Cine a fost Mihai Bravu. Povestea neștiută a șoselei din București

Șirurile de căsuţe bătrâneşti de odinioară au dispărut treptat, pentru că au fost înlocuite de blocuri socialiste, prin demolarea lor în primăvara lui 1985, în vederea lărgirii străzii. Cu toate acestea, crâmpeie din atmosfera vremilor trecute s-au mai păstrat prin unele locuri.

Șoseaua Mihai Bravu a fot inaugurată în 1916, având inițial un traseu mai scurt, exact între Piaţa Obor şi strada Dristorului, ca să se prelungească apoi treptat. Reprezintă, de fapt, o continuare a şoselei Ştefan cel Mare, ce a fost deschisă cu 3 ani mai devreme. Ce legătură există între Mihai Bravu, cine este, de fapt, și șoseaua care i-a dat numele.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Domnitorul care a trăit între 1558 şi 1601, Mihai Viteazul, a fost supranumit și Mihai Bravu, pentru faptele de vitejie de care a dat dovadă. În memoria colectivă a rămas victoria lui Mihai Viteazul împotriva otomanilor conduși de Sinan Pașa la Călugăreni, în anul 1595. Mihai Bravu sau Mihai Viteazul s-a născut în 1558, la Tîrgul de Floci sau la Drăgoeşti și a decedat pe 9 august 1601, la Cîmpia Turzii.

A îndeplinit pe rând funcțiile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și de ban al Craiovei. A fost Domn al Țării Românești în 1600 și a unificat cele trei principate medievale care alcătuiesc România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Mama lui Mihai a fost Teodora Cantacuzino, de neam grecesc, soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol şi apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.

Măsurile luate de Mihai Viteazu pentru consolidarea Unirii

Spre sfârșitul anului 1588 Mihai devine stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei pe vremea domniei lui Alexandru cel Rău. Apoi, în 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului precum și al otomanilor, a ajuns voievod al Munteniei. Aderă la „Liga Sfîntă” creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VIII-lea, din care iniţial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana.

La aceasta aderă şi Transilvania, văzută factor decisiv în atragerea în alianţă a celorlalte două state româneşti, Moldova şi Muntenia. Numai că acest fapt a condus la izbucnirea în 13 noiembrie 1594 a unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii
garnizoane otomane staţionată în Bucureşti. Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacând cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării (Giurgiu, Hîrşova, Silistra etc).

După seria de victorii împotriva tătarilor şi turcilor culminând cu incendierea Rusciukului, Aron Vodă porneşte o campanie similară. În fruntea unei armate de aproximativ 16.000 de ostaşi, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria la Călugăreni. Era în13/23 august 1595. Mihai Viteazul începe cu sprijin transilvănean şi moldovean eliberarea oraşelor Tîrgovişte, Bucureşti şi Giurgiu.

În anii următori Mihai Viteazul/Bravu a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Tîrgul de Floci, Silistra şi chiar Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin. În 1601 a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei. Hotărăște începerea negocierilor cu otomanii, finalizate prin pacea dintre 1597-1598 prin care, în schimbul acceptării suzeranităţii otomane şi a plăţii tributului, Înalta Poartă recunoştea domnia voievodului pe întreaga durată a vieţii sale.

Domnitorul valah încheie totodată și un tratat cu Casa de Habsburg Mănăstirea Dealu, pe 30 mai/9 iunie 1598 orientat împotriva turcilor. Astfel, prin dubla suzeranitate-otomană şi habsburgică-se anula tratatul dezavantajos al boierilor cu Sigismund Bathory.

Ca să poată consolida Unirea, Mihai a mai luat o serie de măsuri. A adoptat aceeaşi stemă pentru toate teritoriile, a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, a acordat unele înlesniri preoţilor şi iobagilor români și a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.

Moartea lui Mihai Viteazu

În 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său furat de unul dintre căpitanii domnitorului este adus în Muntenia şi înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Tîrgovişte. Pe lespedea de piatră stă scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei”.

În istoriografia română îl vom întâlni ca Mihai Viteazul sau, mai rar, Mihai Bravu. Indiferent de nume, Mihai este pomenit și de călugării Mănăstirii  Athonite  Simonopetra, grație marillor sale contribuții sub formă de pământ și bani la reconstruirea mănăstirii care fusese distrusă de un incendiu.