Izvorul Tămăduirii – superstiții, tradiții și obiceiuri din popor. Ce e bine și ce nu să faci în această zi

Biserica Ortodoxă prăznuiește Izvorul Tămăduirii în prima vineri de după Paște. În 2022, această sărbătoare pică pe data de 29 aprilie, iar evenimentul este marcat de mai multe superstiții, tradiții și obiceiuri din popor. Află în continuarea acestui articol ce e bine și ce nu trebuie să faci de Izvorul Tămăduirii.

Despre Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii nu are o anumită dată, sărbătoarea fiind prăznuită în Săptămâna Luminată, în prima vineri de după Paște. În calendarul creștin-ortodox 2022, sărbătoarea este trecută pe 29 aprilie. Această mare sărbătoare creștină amintește de o minune ce a avut loc în apropiere de Constantinopol.

Mai exact, este vorba despre un orb care și-a recăpătat vederea după ce și-a clătit ochii cu apa unui izvor din apropierea cetății. Se spune că orbul a ajuns la izvorul respectiv datorită împăratului Leon (457 – 474), care nu era încă încoronat la acea vreme. Acesta împlinește cuvântul Maicii Domnului: „Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâini apa tulbure, potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii lui cei întunecați”.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Ulterior, Leon a ajuns împărat, iar pe locul unde s-a petrecut minunea, el a ridicat o biserică cu hramul „Izvorul Tămăduirii, potrivit crestinortodox.ro. Chiar și împăratul Justinian (526-575) a fost vindecat de o boală grea în acest loc, iar drept mulțumire el a ridicat o biserică și mai mare. Din păcate, aceasta a fost distrusă de turci în 1453.

Superstiții, tradiții și obiceiuri din popor de Izvorul Tămăduirii

În vinerea din Săptămâna Luminată, credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujba de sfințire a apei (Agheasma Mică). Din apa sfințită de preoți creștinii pot să bea tot anul, pe stomacul gol. În schimb, din Agheasma mare se bea doar 8 zile. În țara noastră sunt mai multe izvoare despre care se spune că sunt vindecătoare, iar cu prilejul acestei sărbători, creștinii vin în aceste locuri să împărtășească din binefacerile apei sfințite.

În unele zone din România, adolescenții fac de Izvorul Tămăduirii „legământul juvenil”. Înainte, acesta se făcea în casă, în grădină sau în jurul unui pom înflori. Atunci când făceau jurământul, tinerii îl rosteau cu glas tare, schimbau colaci sau alte obiecte simbolice (o oală sau un vas de lut). Toate acestea erau însoțite de o lumânare aprinsă.

După încheierea ritualului, cei ce făceau jurământul își spuneau pentru tot restul vieții surată, vere, fârtate sau verișoară și se comportau ca și cum ar fi rude de sânge.

O vorbă din popor spune că, de Izvorul Tămăduirii este bine să te speli cu rouă și să bei agheasmă, pentru a fi ferit de rele și boli. Tot în această zi, oamenii de la sate curățau fântânile în căutarea unor izvoare noi. Conform credinței populare, fântânile sfințite în prima zi de după Paște nu vor seca în anii secetoși.

Ce nu e bine să faci în această zi

La fel ca și în alte zile de sărbătoare, gospodinele nu spală, nu calcă și nu fac alte trebuiri gospodărești. Oamenii de la sate stropesc animalele din gospodărie cu agheasmă, pentru ca acestea să fie sănătoase.

De asemenea, pentru a avea un an îmbelșugat, de Izvorul Tămăduirii, gospodarii stropesc cu agheasmă și pomii din grădini și livezi. Se spune că astfel, recoltele vor fi protejate de grindină.

În vinerea din Săptămâna Luminată, se sfințesc apele, pentru a alunga duhurile rele. După sfințirea acestora, preotul paroh îi stropește cu agheasmă pe credincioșii prezenți la slujbă.