Home » Știri » De ce se dă de pomană, în ce zile se dă și ce spune Biserica despre pomană

De ce se dă de pomană, în ce zile se dă și ce spune Biserica despre pomană

Alexandru Cazacu / 21.02.2021, 15:59
De ce se dă de pomană, în ce zile se dă și ce spune Biserica despre pomană

În creștinismul ortodox se obișnuiește să se dea de pomană pentru a pomeni morții. Cu toate acestea, pomana nu trebuie făcută în exces. Creștinii nu trebui să devieze de la rostul lor inițial.

De ce se dă de pomană, în ce zile se dă

Mulți dintre noi am primit sau am dat de pomană. Din cele mai vechi timpuri oamenii fac acest lucru. Potrivit Bisericii Ortodoxe, pomana se face din face din suflet și implică ideea de sacrificiu.

De asemenea, Biserica Ortodoxă susține că după fiecare hram, înmormântare sau priveghi trebuie să se dea de pomană celor mai puțin norocoși, cărora le va prinde de bine. În acest context, este important de specificat că, sacrificiul Mântuitorului pe cruce reprezintă iubirea supremă.

Când se dă de pomană

Creștinii ortodocși obișnuiesc să facă pomană pentru care au trecut în neființă. Rudele decedatului cer îndurare din partea lui Dumnezeu. De obicei, pomana se dăruiește celor săraci (mâncare, haine sau obiecte) și se ține o slujbă de sfințire, care se numește „panihida„. Slujba se face după înmormântare, iar apoi se repetă la 3, 9 și 40 de zile, la o jumătate de an, la un an și la 7 ani după moarte. Totodată, Biserica poate stabili și alte momente de pomenire a morților.

Un exemplu ar fi Sâmbăta Morților

În această zi, creștinii ortodocși dau de pomană celor nevoiași. Potrivit bisericii, este recomandat ca pachetul să conțină următoarele:

  • O oală roșie, fără smalț, cu vin alb sau roșu;
  • O doniță cu apă;
  • Un colac;
  • O lumânare aprinsă, din ceară galbenă;
  • un vas nou cu păsat fiert cu lapte.

Creștinii ortodocși din România obișnuiesc să dea de pomană celor nevoiași și se zice „mi-am făcut pomană și am dat acelei persoane”, iar Dumnezeu vede bunătatea. Pe de altă parte, Sfântul Apostol Pavel a spus să facem milostenie din iubire, ceea ce este mult mai demn decât cuvântul ”pomană”.

Pomana și milostenia

De obicei pomana arată superioritatea celui care o face. De exemplu, evreii din vechime făceau diferență între pomană și milostenie. Ei aveau două expresii corespunzătoare fiecăreia: ”tzedeka” și ”gemiluth khasadim”.

”Tzedeka” era considerat ca a fiind un gest ofensator. În pomana ”aruncată” zdrențărosului de la ușa bisericii nu intră sentimentul creștinesc. Potrivit Sf. Pavel, noi trebuie să facem acest gest din iubire, nu ca să ne vadă lumea.

În schimb, atunci când vechii evrei făceau pomana din milă și din iubire, spuneau ”gemiluth khasadim”, ultimul cuvânt având legătură cu cuvântul sfințenie. O astfel de milostenie era un act de caritatea, care Apostolul Pavel îl ridică până la înțelegerea de iubire. Acesta cere să facem ”milostenie din iubirea” față față de cei mai necăjiți, gest care este mult mai demn decât cuvântul ”pomană”.

”Pomana reprezintă un act de binefacere, făcut de către rudele sau apropiații celui decedat în amintirea sa. Imediat după cel care a trecut în neființă este înmormântat, aceasta se sfințește, iar în unele regiuni se face și o slujbă numită sfeștanie. Însă, pomana se face și ca milostenie, pentru ca cei prezenți, să-și aducă aminte prin rugăciune de cel adormit.

De ce dau românii de pomană
De ce dau românii de pomană

Cu toate acestea, pomana simbolizează mai ales cererea către Dumnezeu de a-i ușura păcatele celui răposat.Pomana reprezintă un act de binefacere, făcut de către rudele sau apropiații celui decedat în amintirea sa. Imediat după cel care a trecut în neființă este înmormântat, aceasta se sfințește, iar în unele regiuni se face și o slujbă numită sfeștanie. Însă, pomana se face și ca milostenie, pentru ca cei prezenți, să-și aducă aminte prin rugăciune de cel adormit. Cu toate acestea, pomana simbolizează mai ales cererea către Dumnezeu de a-i ușura păcatele celui răposat, potrivit dexologia.ro.