Când pică Paștele Ortodox în 2022. Motivul pentru care se sărbătorește în fiecare an la date diferite

V-ați întrebat vreodată de ce se sărbătorește Paștele ortodox la date diferite în fiecare an? Ei bine, calcularea datei la care creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele ține de echinocțiul de primăvară și de luna plină.

Când pică Paștele Ortodox în 2022. De ce se sărbătorește în fiecare an la date diferite

După cum spuneam, data la care se sărbătorește Învierea Mântuitorului este stabilită de echinocțiul de primăvară și prima lună plină care îi urmează. Regula după care se calculează ziua a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325 e. n. Așadar, Paștele Ortodox se sărbătorește în fiecare an în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiu de primăvară.

Primul Sinod Ecumenic al bisericii creștine a fost la 20 mai, în anul 325 și a durat două luni. Consiliul, format din 318 Sfinți Părinți, a fost primul care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Potrivit crestinortodox.ro, după acest algoritm, Paștele din 2022 va fi sărbătorit pe 24 aprilie Mai departe vă vom spune care este data la care cade Paștele în următorii ani.

• 2022 – 24 aprilie
• 2023 – 16 aprilie
• 2024 – 5 mai
• 2025 – 20 aprilie
• 2026 – 12 aprilie
• 2027 – 2 mai
• 2028 – 16 aprilie
• 2029 – 8 aprilie
• 2030 – 28 aprilie.

Ce este echinocțiul

Acest fenomen astrologic se desfășoară de două ori pe an. Prima dată este echinocțiul de primăvară, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera cerească sudică în emisfera nordică. Iar a doua oară, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică în cea sudică, acesta fiind echinocțiul de toamnă.

Fenomenul nu are aceeași dată în fiecare an. Data se schimbă datorită anului calendaristic care nu este egal cu anul topic. De asemenea, echinocțiul este momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Începând din acel moment, durata zilei continuă să crească și cea a nopții să scadă până la data de 21 iunie, când se termină primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară.

”La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine”, spun specialiștii.

Echinocțiu de primăvară, tradiții

În această zi, când ziua este egală cu noaptea începe noul an agrar. Se obișnuiește ca cei mici să bată pământul cu bețele pentru a alunga frigul, strigând ”Intră frig și ieși căldură. Să se facă vreme bună e la noi pe bătătură”.

Tot în această zi, copii și tinerii se strâng în grupuri de câte trei sau opt persoane, împodobesc o creangă cu flori de primăvară și merg la colindat recitând diverse cântece populare. Aceștia le oferă celor colindați câte o floare, menită să le vestească primăvara.

În zona Dobrogei, sărbătoarea ține o săptămână iar localnicii numesc această zi navrez (Anul Nou Persan, Nowruz. Deoarece zilele cresc și nopțile scad, localnicii îi mai spun și gündönümü (întoarcerea zilei).