De unde provine numele Ferentari. Istoria neștiută a cartierului din București

Numele multor cartiere bucureștene își au originea într-o serie de întâmplări legate de vechi vetre sătești, biserici, piețe, clădiri importante, potrivit antropologului Adrian Majuru, directorul  general al Muzeului Municipiului București. Cartierul Ferentari aflat în sectorul 5 al capitalei se învecinează la est cu cartierul Giurgiului și cartierul Autobuzul, iar la vest cu cartierul Rahova. Presa din străinătate, de exemplu Daily Mail, a considerat această zona bucureșteană ca fiind „unul dintre cele mai nesigure locuri în care să mergi în vacanță”, bazându-se pe numărul actelor de violență, de furturi, insalubritate ș.a.m.d.

De unde provine numele Ferentari

Este de discutat dacă reputația negativă de care „se bucură” cartierul Ferentari corespunde realității. Statisticile oficiale ale Poliției Române din sectorul 5 al Bucureștiului arată că Ferentari se află pe ultimul loc privind numărul infracțiunilor din capitală, comparativ cu celelalte sectoare, denumindu-l chiar cea mai sigură zonă din București.

Avem mai multe variante/teorii potrivit surselor de pe internet. Una dintre aceste teorii susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza – ferentarii – care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Sunt și istorici care explică proveniența numelui ca fiind în legătură tot cu niște ferentari, dar din oastea lui Mihai Viteazu de data aceasta, cel care ar fi avut câmpul de exerciții prin această zonă.

Se aduce în discuție și originea latină a numelui: latinescul „Ferentarius” (soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. (sursa wikipedia).

Prin urmare, nu se poate vorbi de un consens în ceea ce privește originea denumirii cartierului Ferentari.

Originea denumirii cartierului

Andrei Răzvan Voinea, istoric al arhitecturii, a lucrat la o cercetare despre Ferentari, încă nepublicată. Toponimele din Ferentari au suferit tot felul de modificări. Pe vremea guvernului Ion Antonescu, străzile purtau nume de eroi militari. În 1948, după instaurarea comunismului, strada Carol I și strada Regele Mihai I, de exemplu, devin strada Toporași, respectiv strada Garoafei.

Ferentari ajunge propriu-zis cartier bucureștean doar după 1945, atunci când s-a început construcția blocurilor roșii pentru muncitori, considerată printre primele schimbări urbanistice aduse de regimul comunist în București, pentru ca în 1975, tot acolo să se construiască și  blocuri pentru nefamiliști ce ofereau un confort minim.

„După ‘89, când mulți dintre cei repartizați aici în comunism au ales să se mute mai spre centru, unele dintre apartamentele goale au fost ocupate (scuatate) de oameni fără adăpost, de exemplu pe Aleea Livezilor sau pe strada Zăbrăuțului”,ca să-l cităm pe arhitectul Voinea.

Mai încoace, Adi Schiop, actor în filmul „Soldații. Poveste din Ferentari” (2017) oferă o perspectivă critică asupra exagerării și exotizării sărăciei din Aleea Livezilor cea insalubră, ajunsă un „simbol” al cartierului. În realitate, strada e împărțită în două. Pe partea mai din est, se întâlnesc garsonierele dezolante, iar pe cealalată se „respiră un aer de sărăcie relativă sau de prosperitate contrafăcută din materiale chinezeşti ieftine”.

Site-ul stiriactuale.ro are un top al cartierelor celor mai urâte destinații de vacanță din lume. În top, pe locul 4 se află cartierul Ferentari, dar marea surpriză este că el a fost depăşit în clasament de un cartier din oraşul Plovdiv, din Bulgaria, urmat de capitala Columbiei, Bogota.

5 lucruri neștiute despre Ferentari

Alte informații despre cartierul Ferentari le obținem de pe platforma vocearomilor.ro.

-Primul țigan liber din București era vătaf de căldărari.

-Pe 8 aprilie țiganii din lume sărbătoresc ziua neamului lor. Nomazi plecați din nord-vestul Indiei, cu circa 1500 de ani în urmă, s-au împrăștiat peste tot.

-În București sunt menționați prima oară la 1572.

-Cartierul emblemă al acestei etnii este Ferentari.

-Cartierul începea de la Podul Calicilor, de unde pornea atunci drumul Craiovei și s-a mărit înspre Pieptănari- Ferentari.