Home » Când, unde, cum » Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr. Principalele tradiții și superstiții, înainte de Florii

Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr. Principalele tradiții și superstiții, înainte de Florii

Alexandru Cazacu / 15.04.2022, 17:10
Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr. Principalele tradiții și superstiții, înainte de Florii

Creștinii ortodocși sărbătoresc Sâmbăta lui Lazăr cu o zi înainte de Duminica Floriilor. Aceasta amintește de momentul în care Mântuitorul l-a înviat pe Lazăr, la patru zile după moartea sa. În 2022, Sâmbăta lui Lazăr pică pe 16 aprilie. Află în rândurile următoare, ce se dă de pomană în această zi și care sunt principalele tradiții și superstiții, înainte de Florii.

Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr

Pe 16 aprilie, în calendarul creștin-ortodox este prăznuită Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii, cum mai este denumită în popor această zi. Aceasta este ultima sâmbătă din Postul Mare (Postul Paștelui) în care se face pomenirea morților.

Cu o zi înainte de Duminica Floriilor, creștinii ortodocși merg la biserică cu colivă și alte bucate, pentru ca acestea să fie sfințite de către preotul paroh. Apoi, bucatele respective se dau de pomană. Deoarece această perioadă este una de post, este important ca alimentele să fie de post, iar printre acestea trebuie să fie și un pahar cu colivă.

În unele zone ale țării, pentru pomenirea celor adormiți, gospodinele pun în pachete și diferite legume, fructe și o sticlă cu băutură răcoritoare, dar și biscuiți, napolitane sau alte alimente de post.

Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr
Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr. Tradiții și superstiții, înainte de Florii

Tradiții și superstiții înainte de Florii

În unele zone din România, în special în sudul țării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiția „Cântecelor de Paște”. Mai precis, în fața lăcașurilor de cult ortodoxe se cântă cântece religioase care amintesc de moartea și învierea lui Lazăr.

Tot în Sâmbăta lui Lazăr, copiii își colindă vecinii și apropiații cu ramuri de salcie sfințite. De asemenea, pe la casele gospodarilor colindă și fetele din localitatea respectivă, care își pun pe cap coronițe de flori. În cântecele lor, tinerele amintesc de moartea și înmormântarea lui Lazăr. Gazdele îi primesc pe colindători cu multă bucurie. Totodată, bătrânii din sat îi primesc pe colindători cu ouă nefierte, pentru ca acestea să fie vopsite de Paște.

Conform tradiției populare, în Sâmbăta lui Lazăr, femeile gătesc plăcinte de post pe care le dau rudelor, vecinilor și tuturor celor care le calcă pragul în această zi. În alte locuri din țară, fetele plantează flori, deoarece se pune că doar cele sădite în această zi vor avea mai multe ramuri înflorite.

Despre Sâmbăta lui Lazăr

Conform relatărilor din Evanghelie, în ajunul intrării Sale în Ierusalim, Iisus Hristos a mers în Betania, fiind chemat de către Marta și Maria, surorile prietenului Său Lazăr. Se spune că în casa acestora, Mântuitorul  a fost găzduit de mai multe ori.

Se pare că, Lazăr era grav bolnav, așa că surorile sale au trimis după Iisus, pentru ca El să vină și să-l vindece. Din nefericire, Lazăr și-a dat duhul, înainte ca Hristos să ajungă. Ei bine, astfel a avut loc marea minune a învierii lui Lazăr. Deși era mort de patru zile, Iisus l-a readus la viață. Martori la minune, mulți dintre evreii care se aflau în locul respectiv au început să creadă în El, scrie orthodoxwiki.org.