Blestemul diamantului Hope. Ce soartă tragică au avut toți proprietarii care au ajuns în posesia celebrei pietre prețioase

Blestemul diamantului Hope. Se spune că este cel mai frumos din lume și, cu siguranță, și cel mai cunoscut. De sute de ani, oamenii sunt fascinați nu doar de frumusețea sa, ci și de toate zvonurilor privind blestemul care-l înconjoară. Istoria l-a purtat, de-a lungul veacurilor, din India în Europa, apoi peste Atlantic, unde poate fi admirat și astăzi, la Smithsonian Natural History Museum.

Cum a fost descoperit diamantul Hope

Diamantul albastru care devine, peste ani, diamantul Hope, este menționat în surse oficiale abia din secolul al XVII-lea. Conform relatărilor primului proprietar cunoscut al pietrei, negustorul francez Jean-Baptiste Tavernier, acest diamant își are originile în faimoasa mină Kollur, din India, unde ar fi fost descoperit în secolul XVII.

Nu se știe cu certitudine cine, cum, când și unde l-a descoperit, însă ce se știe aproape sigur este că negustorul de bijuterii Jean-Baptiste Tavernier a ajuns în posesia acestuia (prin cumpărare sau furt) și s-a întors la Paris cu piatra neșlefuită, devenind primul precursor cunoscut al diamantului Hope. Înainte de tăiere, acesta acea circa 115 carate și devenise cunoscut drept Tavernier Blue.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Această bijuterie atât de râvnită în toată lumea a dat mereu motive superstițioșilot să o considere blestemată, având în vedere tragediile care s-au abătut asupra posesorilor pietrei albastre.

Blestemul diamantului Hope

În cartea lui Tavernier, în care își povestește călătoriile, se regăsesc mai multe schițe ale unor diamante pe care negustorul le-a vândut Regelui Ludovic al XIV-lea al Franței în 1668-1669, între care și un diamant albastru.  Nu se știe ce sumă de bani a luat în urma acestei tranzacții, dar se vorbește de sume fabuloase, de ordinal zecilor de milioane de dolari (în bani actuali).

Iar Tavernier nu s-a oprit aici, pornind în noi expediții în India, în încercarea de a găsi și alte diamante albastre. Coincidență sau nu, lăcomia i-a adus și moartea, fiind atacat și omorât de o haită de câini, în apropiere de zona în care a fost descoperită bijuteria.

Așadar, acesta a ajuns în mâinile Regelui-Soare, care îi spune bijutierului Curții, Sieur Pitau, să reșlefuiască piatra. În urma procesului, a rezultat un diamant de 67.125 de carate, care urmează să aduci să apară în inventarele regale drept le diamant bleu de la Couronne de France.

Istoria purtării diamantului Hope la Casa Regală Franceză

Istoria este foarte controversată, blestemul diamantului Hope fiind asociat cu unele momente cruciale din istoria Franței. Mai întâi, primul purtător, Ludovic al XIV-lea, a fost dezaprobat și blestemat de populație din cauza sărăciei în care o adusese, deși monarhia cheltuia sume colosale pentru bunul plac. Ulterior, bijuteria a revenit succesorului său, Ludovic al XVI și Măriei Antoaneta, amândoi fiind condamnați la moarte prin ghilotinare, în 1793.

Tot în acea vreme, diamantul a fost purtat uneori și de amanta regelui Ludovic al XVI-lea, care i-a adus și acesteia un sfârșit înfiorător. Fiindcă a refuzat să depună mărturie împotrivă regelui, aceasta a fost dată mulțimii, care a abuzat-o și omorât-o. I-a fost tăiat capul și pus în mijlocul mulțimii, oamenii fiind îndemnați să cinstească pentru căderea monarhiei.

Bijuteria a fost furată de hoți

Pe 11 septembrie 1792, în timpul Revoluției Franceze, un grup de hoți a pătruns în Palatul Tuileries, unde se afla familia regală, și a furat o mare parte dintre bijuteriile coroanei. Deși multe au fost recuperate ulterior, diamantul albastru a fost dat dispărut ceva ani buni.

Asta până când a fost observat unul asemănător la gâtul reginei Spaniei, Maria Louisa. Bineînțeles că au existat superstiții și în cazul ei, fiindcă Regina a fost exilată și a murit mai apoi de cancer la sân. Înainte de a muri, aceasta a dat diamantul unui bijutier olandez, pentru a-I face o nouă setare. Însă lăcomia din jurul pietrei albastre a cuprins și familia lui Wilhellm Falls, aceasta fiind furată de către fiul său și vândută casei Regale Engleze. Cuprins de remușcări, fiul bijutierului s-a sinucis.

La începutul secolului al XIX-lea, bijuteria albastră primește numele de HOPE, pe care-l poarta și astăzi. Acesta provine de la unul dintre proprietarii celebri, bancherul Henry Philip Hope, care a cumpărat-p pentru a i-o dărui fiului sau. Coincidentță sau nu, după doar o zi, fiul a fost împușcat într-o partidă de vânătoare și i-a fost amputat un picior. De asemenea, unele povești spun că după câțiva ani acesta a ajuns sărac, fiind nevoit să „scape” de diamant.

Ulterior, a ajuns în posesia a numeroase persoane cu funcții

De-a lungul timpului, multe persoane influente au deținut celebrul diamant. O altă poveste reală este cea în care sultanul Hamid Abdul al ÎI-lea, care a domnit peste 33 de ani în Imperiul Otoman, a fost detronat la doar jumătate de an de la cumpărarea diamantul Hope, în urma unei revolte a populației.

Ulteorior, diamantul a ajuns la celebrul bijutier Pierre Cartier, care l-a vândut la rândul său miliardarului Edward Beal McLean, în anul 1912. Odată cu intrarea în posesia pietrei prețioase, familia americanului a trecut prin multe tragedii. I-a murit mama, apoi cei doi fii, unul într-un accident rutier, altul sinucigându-se.

Într-un final, avocatul familiei a reușit să vândă bijuteria altui miliardar, care a decis să o doneze Muzeului Smithsonian din Washington, în 1958. Piatra se regăsește și astăzi în acest loc, departe de toată lumea.