Ce se sărbătorește de Florii și de ce mai este numită și Duminica Stâlparilor

Floriile sau Duminica Stâlparilor de pe 17 aprilie deschid cea mai importantă săptămână, numită Săptămâna Mare, deoarece se fac pregătirile de Paşti. Din punct de vedere liturgic, potrivit doxologia.ro, odată cu această zi debutează Săptămâna Patimilor. O săptămână în amintirea cărora în biserici se săvârșesc în fiecare seară Deniile. Vorbim de acele slujbe prin care credincioșii îl însoțesc pe Iisus Hristos pe drumul Crucii, până la moarte și Înviere.

Ce se sărbătorește de Florii. De ce mai este numită și Duminica Stâlparilor

În realitate, Duminica Stâlparilor sau a Floriilor ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de patimile Sale. Praznicul împărătesc mai este numit în popor și Floralia, adică sărbătoarea florilor. Primele mențiuni despre Florii, la origine sărbătoare ierusalimiteană, vin din secolul al IV-lea.

Obiceiul generalizat în Biserica Creștină este aducerea ramurilor de salcie spre a fi binecuvântate, apoi împărțite credincioșilor. Scopul este de a le aminti de ramurile de finic și de măslin cu care mulțimile L-au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa în orașul sfânt. Acestea sunt purtate în mâini ca simbol al biruinței asupra morții, câștigată de Domnul prin învierea lui Lazăr.

Știri din lume

O nouă monedă în România, bani noi de la BNR. Ce valoare are, cu ce...

Știri din lume

Recunoști vedetele tale preferate transformate de un artist digital. Cum arată artiștii și politicienții dacă...

Învierea lui Lazăr din morți

Învierea Sfântului și dreptului Lazăr din Betania înfăptuită de Domnul Iisus Hristos la patru zile după moartea sa are legătură cu Duminica Stâlparilor. În această zi, Hristos a împlinit prorocirea din Vechiul Testament (și-a arătat iarăși minunile), înviindu-l pe Lazăr. Mulţimile adunate la porţile cetăţii L-au întâmpinat cu flori şi L-au aclamat pe Mântuitor.

Așadar, Floriile sau Duminica Stâlparilor reprezintă minunea premergătoare primirii triumfale a Domnului în Ierusalim, iar sâmbăta dinaintea sărbătorii este cunoscută ca Moşii de Florii. Cu această ocazie se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele ori pomenirea morţilor ce a fost făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

În cărțile sfinte se spune că mulţimea a fost atât de uimită de învierea lui Lazăr, încât era convinsă că a venit vremea regelui prevestit de profeţi. Copiii strigau „Osana!”, iar oamenii adunaţi pe drum aşterneau în faţa Domnului hainele lor, întâmpinându-l cu ramuri de finic. Iisus Hristos, blând şi smerit, a intrat în cetate pe mânzul asinei. De atunci, pelerinii refac pe jos drumul triumfal, cu acea tristeţe care premerge Patimile Domnului, dar şi cu bucuria care prevesteşte Învierea Sa.

Legătura dintre Florii și flori

Poate vă întrebați ce legătură există între Florii ca sărbătoare religioasă și flori. Sfânta Scriptură nu vorbește decât de haine și ramuri în pericopa referitoare la Intrarea Domnului în Ierusalim. Vă putem spune că are legătură cu un obicei desfășurat în Constantinopol și atestat documentar prin secolul al X-lea, în cadrul căruia participau aproape toți demnitarii orașului.

Din lucrarea Împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, numită „De cerimoniis”, aflăm că, la acest praznic, împăratul le oferea demnitarilor lumânări, cruci din argint și încă un dar: „Membrii senatului intră unul după altul în Biserica Sfântul Dimitrie şi fiecare dintre ei primeşte, din mâinile împăratului, câte o ramură de palmier, de marghilan sau de alte flori frumos mirositoare, după sezon”.

Obiceiul acesta nu putea rămâne doar între zidurile capitalei Bizanțului. El s-a transmis în Apus, apoi în Răsărit, lucru confirmat și de Stihira glasului al VI-lea din cadrul Vecerniei Floriilor:

„Astăzi, harul Sfântului Duh pe noi ne-a adunat și toți, luând Crucea Ta, zicem: Bine ești cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului; Osana, Celui dintru înălțime”.

Sărbătoarea Floriilor este văzută ca o sărbătoare de bucurie pentru întreaga creştinătate, dacă se înţelege că zilele ce urmează sunt cele ale tristeţii. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.